Bac și Învățătură : Cenaclu

Se afișează postările cu eticheta Cenaclu. Afișați toate postările

sâmbătă, 25 februarie 2017

Ai Stick ai Parte

Ai Carte , ai Parte Vs Ai Stick ai Parte

Este pentru binele copiilor sau este o afacere pentru unii !

Vor fi și Stick-uri Alternațive ?

Toți copii vor avea calculator si energie electrică ?

Ce să mai citim ?

Vezi și

Din toamnă, toate manualele de clasa a V-a vor avea, pe lângă CD-uri, un stick cu alte informaţii decât cele din cărţi

Autorităţile vor să digitalizeze sistemul de învăţământ românesc. Copiii vor face lecţii şi exerciţii pe calculator. Problema este că în mai mult jumătate din şcolile din mediul rural, nu există calculatoare funcţionale, unele nu au curent electric, iar mulţi elevi nu au un computer acasă.

Două lumi, acelaşi sistem de învăţământ - unul digitalizat, de anul viitor. La şcoala din localitatea Poiana, calculatoarele din laboratorul de informatică sunt obiecte de mobilier. Sunt 17 elevi, la 2 calculatoare bune.

Copiii se chinuie să ajungă la şcoală, atunci când e vreme rea, pentru că drumul e desfundat şi picioarele le intră în noroi, până la genunchi.

Diana este olimpică şi are numai note de zece. Are calculator acasă, dar e vechi şi nu ar putea să-l folosească pentru teme.

E totuşi un caz fericit, ştie să deschidă un calculator şi să folosească un stick.

La şcoala 55, din Capitală, elevii folosesc deja calculatoarele ca să facă referate la diferite materii. Laboratoarele sunt dotate, iar elevii au computere acasă. Pentru ei, schimbarea nu va fi prea mare.

Doar că pe suport electronic nu vor fi toate informaţii din manual. Pe lângă lecţii, stick-urile vor cuprinde jocuri interactive şi exerciţii suplimentare.

Oficialii se apropie de finalizarea programei şcolare. În perioada următoare, editurile vor începe să tipărească toate cărţile.

Ministerul dă asigurări că editurile se vor încadra în termen, mai ales că vor plăti de două ori mai mult pe manuale, decât până acum, adică chiar şi zece lei, pentru o carte.

Părinţii se tem că până la urmă ei vor ajungă să scoată mai mulţi bani din buzunar, în cazul în care manualele nu vor fi gata la timp, sau profesorii vor cere alte cărţi, decât cele puse la dispoziţie de autorităţi. Sursa : http://observator.tv/social/din-toamna-toate-manualele-de-clasa-av-a-vor-avea-pe-langa-cduri-si-un-stick-cu-alte-informatii-decat-cele-din-200417.html

marți, 12 iulie 2016

Reguli de purtare pentru elevi

Elevii au următoarele îndatoriri

În școală și în afara școlii, elevii au următoarele îndatoriri:

I. Să cunoască și să respecte regulamentul și dispozițiile date de școală:

- să vină cu regularitate la cursuri, fără să întîrzie de la ore și să respecte întocmai programul zilnic de activitate al școlii;
- să-și însușească temeinic cunoștințele și deprinderile prevăzute în programa școlară pentru a deveni cetățeni folositori patriei;
- să participe după puterile lor la munca patriotică și la alte acțiuni inițiate de școală;
- în atelierul școlii și în producție să respecte cu strictețe regulile privind tehnica securității și protecția muncii;
- să păstreze și să apere avutul obștesc, bun al întregului popor;
- să vină la școală îmbrăcați în uniformă, curați, cu părul îngrijit, iar la orele de curs să aibă rechizitele și cărțile necesare;
- să intre în clasă îndată ce a sunat, să-și ocupe liniștit locul în bancă și să stea corect;
- să asculte atenți explicațiile cadrelor didactice și răspunsurile elevilor și să nu părăsească clasa fără învoirea profesorului sau a învățătorului;
- să se ridice când sînt întrebați și să se așeze la loc, numai cu încuviințarea profesorului, iar atunci când vor să răspundă la lecții sau să întrebe ceva, să ridice mîna;
- la intrarea cît și la ieșirea din clasă a învățătorului, a profesorului, a directorului și a organelor de inspecție școlară precum și a altor cadre didactice și persoane mai în vîrstă, să salute sculîndu-se în picioare;
- să arate respect învățătorilor, profesorilor și directorului școlii în toate împrejurările;
- să se poarte cu atenție și cu grijă cu cei mai în vîrstă și cu cei mai mici, să fie gata să dea ajutor bătrînilor, invalizilor și bolnavilor;
- să ajute pe părinți în treburile casnice și să se îngrijească de frații și surorile mai mici;
- să umble cu atenție pe stradă, în autobuze, în tramvaie, respectînd regulile de circulație;
- să frecventeze numai acele spectacole și manifestări publice corespunzătoare vîrstei lor și recomandate de școală;
- să se poarte modest, cuviincios și disciplinat în școală și în afară de școală. Să țină la demnitatea de elev, avînd o comportare și o ținută corectă, în școală și în afară de școală;
- să lupte pentru păstrarea onoarei clasei și a școlii din care fac parte;
- să fie cinstiți, drepți și curajoși;
- să nu folosească expresii jignitoare care înjosesc pe alții, ca și pe cei ce le folosesc, să lupte împotriva huliganismului, a manifestărilor naționale, șovine, a misticismului și a superstițiilor;
- să aibă o purtare tovărășească față de colegii lor și să ia parte activă la viața colectivului din care fac parte. Să ia atitudine hotărîtă împotriva celor care nu se supun îndatoririlor de elevi, încălcînd disciplina școlară;
- să participe activ la diferitele forme de autoservire organizate în școală și internat.
Cunoașterea și respectarea regulilor de purtare constituie o obligație pentru fiecare elev.

Vezi și

II. Elevul este dator să aducă la școală carnetul de elev în fiecare zi cînd are cursuri;
- să-l prezinte, la cerere, profesorului, dirigintelui sau directorului școlii;
- să-l prezinte părinților (tutorelui), după fiecare notare făcută la școală;
- să-l păstreze curat.

Aceste reguli sunt extrase din carnetul unui elev al Liceului „Mihai Viteazul” din București, anul școlar 1964-1965.

miercuri, 13 martie 2013

George Cosbuc - Cantece de Vitejie

George Cosbuc 1866 - 1918

CÂNTEC (ŢARĂ-AVEM ŞI NOI SUB SOARE)

Ţară-avem şi noi sub soare,
Şi-o râvnesc duşmani destui,
Dar prin vremi asupritoare
N-am lăsat-o nimănui.
E bogată, zici ! Vezi bine,
E bogată, căci în ea
Multe inimi sunt, străine,
Şi-i frumoasă, că-i a mea.
Dacă-i mică, nu-i de-ocară,
Căci viteji în ea mai sunt,
Şi-apoi şi la noi în ţară
Creşte fierul din pământ :
Când voim, îl ştim culege,
Ştim cum să izbim cu el
Când duşmani lipsiţi de lege
Vin spre noi cu gând mişel.

Steag avem şi noi, străine,
Şi-l iubim cu jurământ.
Ziua răului când vine
Ce frumos se zbate-n vânt !
E frumos şi steagul vostru,
Dar pe-al nostru de-l privesc
Tot mai mândru este-al nostu,
Şi mai sfânt, că-i românesc.
Rupt de-asprimile furtunii
Răscolite de duşmani
L-au purtat cinstit străbunii
Prin atât amar de ani.
De ne cheamă azi la moarte,
Veseli mergem la război:
Să dea Domnul să ni-l poarte
Şi nepoţii tot ca noi !

Ştim şi noi o lege sfântă,
Şi de-un veac de ani acum
Stăm cu ochii tot spre ţintă,
Mergem tot pe-acelaşi drum.
Pentru sfânta lege-a crucii,
Pentru limba ce-o vorbim:
Ce de-oţel pe săbii lucii
Pus-am noi de când trăim !
Ştie Dumnezeu de-i bine
Ori de facem vreun păcat –
Dar noi ştim c-aşa e bine
Să ţinem ce-am apucat.
Pentru lege, pentru limbă,
Noi cu gura prindem foc:
Numai vântul se tot schimbă,
Însă munţii stau pe loc.

Sunt şi neamuri mai cu nume,
Mai vestite la război;
Or fi multe poate-n lume,
Câte n-au ajuns la noi,
Dar noi ştim ce ne-nvăţară
Cei ce-au fost, şi când rostim
Vorba sfântă “neam şi ţară”
Noi, străine, tresărim.
Pentru cel ce ne iubeşte,
Tot ce-avem noi dăm cu drag,
Dar când neamul ni-l huleşte
Şi vrăjmaş ne vine-n prag,
Mii de oşti cu el s-aducă:
Noi suntem români destui –
Când de piept cu noi s-apucă,
Aibă-l Ceru-n mila lui !

(George Coşbuc, Versuri).

Vezi și

Trei, Doamne, şi toţi trei!
Avea şi dânsul trei feciori,
Şi i-au plecat toţi trei deodată
La tabără, sărmanul tată!
Ce griji pe dânsul, ce fiori,
Când se gândea că-i greu războiul,
N-ai timp să simţi că mori.

Şi luni trecut-au după luni -
Şi-a fost de veste lumea plină,
Că steagul turcului se-nchină;
Şi mândrii codrului păuni,
Românii-au isprăvit războiul,
Că s-au bătut nebuni.

Scria-n gazetă că s-a dat
Poruncă să se-ntoarcă-n ţară
Toţi cei plecaţi de astă-vară -
Şi rând pe rând veneau în sat
Şi ieri şi astăzi câte unul
Din cei care-au plecat.

Şi-ai lui întârziau! Plângând
De drag că are să-i revadă,
Sta ziua-n prag, ieşea pe stradă
Cu ochii zarea măsurând,
Şi nu veneau! Şi dintr-o vreme
Gemea, bătut d-un gând.

Nădejdea caldă-n el slăbea,
Pe cât creştea de rece gândul.
El a-ntrebat pe toţi d-a rândul,
Dar nimeni ştire nu-i ştia.
El pleacă-n urmă la cazarmă
Să afle ce dorea.

Căprarul vechi îi iese-n prag.
- "Ce-mi face Radu?î el întreabă,
De Radu-i este mai cu grabă,
Că Radu-i este cel mai drag.
- "E mort! El a căzut la Plevna
În cel dintâi şirag!

O, bietul om! De mult simţea
Că Radu-i dus de pe-astă lume,
Dar astăzi, când ştia anume,
El sta năuc şi nu credea.
Să-i moară Radu! Acest lucru
El nu-l înţelegea.

Blăstem pe tine, braţ duşman!
- "Dar George-al nostru cum o duce?
- "Sub glie, taică, şi sub cruce,
Lovit în piept d-un iatagan!
- "Dar bietul Mircea?î - "Mort şi Mircea
Prin văi pe la Smârdan.

El n-a mai zis nici un cuvânt;
Cu fruntea-n piept, ca o statuie,
Ca un Cristos bătut în cuie,
Ţinea privirile-n pământ,
Părea că vede dinainte-i
Trei morţi într-un mormânt.

Cu pasul slab, cu ochii beţi
El a plecat, gemând p-afară,
Şi-mpleticindu-se pe scară,
Chema pe nume pe băieţi,
Şi se proptea de slab, sărmanul,
Cu mâna de păreţi.

Nu se simţea de-i mort ori treaz,
N-avea puteri să se simţească;
El trebuia să s-odihnească -
Pe-o piatră-n drum sub un zăplaz
S-a pus, înmormântând în palme-i
Slăbitul său obraz.

Şi-a stat aşa, pierdut şi dus.
Era-n amiazi şi-n miez de vară
Şi soarele-a scăzut spre seară,
Şi-n urmă soarele-a apus,
Iar bietul om sta tot acolo
Ca mort, precum s-a pus.

Treceau bărbaţi, treceau femei,
Şi uruiau trăsuri pe stradă,
Soldaţi treceau făcând paradă, -
Şi-atunci, deştept, privi la ei
Şi-şi duse pumnii strâns pe tâmple:
"Trei, Doamne, şi toţi trei!

Noi Vrem Pământ!
Flămând şi gol, făr-adăpost,
Mi-ai pus pe umeri cât ai vrut,
Şi m-ai scuipat şi m-ai bătut
Şi câine eu ţi-am fost!
Ciocoi pribeag, adus de vânt,
De ai cu iadul legământ
Să-ţi fim toţi câini, loveşte-n noi!
Răbdăm poveri, răbdăm nevoi
Şi ham de cai, şi jug de boi
Dar vrem pământ!

O coajă de mălai de ieri
De-o vezi la noi tu ne-o apuci.
Băieţii tu-n război ni-i duci,
Pe fete ni le ceri.
Înjuri ce-avem noi drag şi sfânt:
Nici milă n-ai, nici crezământ!
Flămânzi copiii-n drum ne mor
Şi ne sfârşim de mila lor -
Dar toate le-am trăi uşor
De-ar fi pământ!

De-avem un cimitir în sat
Ni-l faceţi lan, noi, boi în jug.
Şi-n urma lacomului plug
Ies oase şi-i păcat!
Sunt oase dintr-al nostru os:
Dar ce vă pasă! Voi ne-aţi scos
Din case goi, în ger şi-n vânt,
Ne-aţi scos şi morţii din mormânt; -
O, pentru morţi şi-al lor prinos
Noi vrem pământ!

Şi-am vrea şi noi, şi noi să ştim
Că ni-or sta oasele-ntr-un loc,
Că nu-şi vor bate-ai voştri joc
De noi, dacă murim.
Orfani şi cei ce dragi ne sunt
De-ar vrea să plângă pe-un mormânt,
Ei n-or şti-n care şanţ zăcem,
Căci nici pentr-un mormânt n-avem
Pământ - şi noi creştini suntem!
Şi vrem pământ!

N-avem nici vreme de-nchinat.
Căci vremea ni-e în mâni la voi;
Avem un suflet încă-n noi
Şi parcă l-aţi uitat!
Aţi pus cu toţii jurământ
Să n-avem drepturi şi cuvânt;
Bătăi şi chinuri, când ţipăm,
Obezi şi lanţ când ne mişcăm,
Şi plumb când istoviţi strigăm
Că vrem pământ!

Voi ce-aveţi îngropat aici?
Voi grâu? Dar noi strămoşi şi taţi
Noi mame şi surori şi fraţi!
În lături, venetici!
Pământul nostru-i scump şi sfânt,
Că el ni-e leagăn şi mormânt;
Cu sânge cald l-am apărat,
Şi câte ape l-au udat
Sunt numai lacrimi ce-am vărsat -
Noi vrem pământ!

N-avem puteri şi chip de-acum
Să mai trăim cerşind mereu,
Că prea ne schingiuiesc cum vreu
Stăpâni luaţi din drum!
Să nu dea Dumnezeu cel sfânt,
Să vrem noi sânge, nu pământ!
Când nu vom mai putea răbda,
Când foamea ne va răscula,
Hristoşi să fiţi, nu veţi scăpa
Nici în mormânt!

Pasa Hassan - 1894 Cantece de Vitejie

Pasa Hassan Pe Voda-l zareste calare trecand
Prin siruri cu fulgeru-n mana,
In laturi s-azvarle ostirea pagana,
Caci Voda o-mparte, carare facand,
Si-n urma-i se-ndeasa, cu vuiet curgand
Ostirea romana.

Cu tropote roibii de spaima pe mal
Rup franele-n zbucium si salta;

Turcimea-nvrajbita se rupe\''deolalta
Si cade-n mocirla, un val dupa val,
Iar fulgerul Sinan, izbit de pe cal,
Se-nchina prin balta.

Hassan de\''sub poala padurii acum
Lui Mihnea-i trimite-o porunca;
In spatele-ostirii muntene s-arunca
Urland ienicerii, prin flinte si fum -
Dar pasa ramane alaturi de drum,
Departe de lunca.

Mihai il zareste si-alege vreo doi,
Se-ntoarce si pleaca spre gloata,
Ca volbura toamnei se-nvarte el roata
Si intra-n urdie ca lupu-ntre oi,
Si-o frange degraba si-o bate-napoi
Si-o vantura toata.

Hassan, de mirare, e negru-pamant;
Nu stie de-i vis, ori aieve-i,
El vede cum zboara flacaii Sucevei,
El vede ca Bogdan e suflet de vant
Si-n fata-i puterile turcilor sant
Tariile plevei.

Dar iata-l! E Voda, ghiaurul Mihai!
Alearga navala nebuna,
imprastie singur pe cati ii aduna,
Cutreiera campul, taind de pe cai -
El vine spre pasa: e groaza si vai,
Ca vine furtuna.

\"Stai, pasa, o vorba de-aproape sa-ti spun,
Ca nu te-am gasit nicairea.\" -
Dar pasa-si pierduse si capul, si firea!
Cu fraul pe coama el fuge nebun.
Ca-n gheara de fiara si-n gura de tun
- Mai dulce-i pieirea.

Salbatecul Voda e-n zale si-n fier
Si zalele-i zuruie crunte.
Gigantica poart-o cupola pe frunte,
Si vorba-i e tunet, rasufletul ger,
Iar barda din stanga-i ajunge la cer
Si Voda-i un munte.

\"Stai, pasa! Sa piara azi unul din noi!\" -
Dar pasa mai tare zoreste;
Cu scarile-n coapse fugaru-si loveste
Si gatul i-1 bate cu pumnii-amandoi;
Cu ochii de sange, cu barba valvoi,
El zboara soimeste.

Turbanul ii cade si-1 lasa cazut;
isi rupe cu mana vesmantul,
Ca-n largile-i haine se-mpiedica vantul,
Si lui i se pare ca-n loc e tinut;
Alearga de groaza pieirii batut
Mananca pamantul.

Si-i dardaie dintii, si-i galben pierit!
Dar Alah din ceruri e mare!
Si Alah scurteaza grozava-i carare,
Caci pasa-i de taberi aproape sosit!
Spahiii din corturi se-ndeasa grabit
Sa-i deie scapare.

Si-n ceasul acela Hassan a jurat
Sa zaca de spaima o luna,
Vazut-au si beii ca fuga e buna
Si bietului pasa dreptate i-au dat,
Caci Voda ghiaurul in toti a bagat
O groaza nebuna.