In Finlanda Cine nu stie sa scrie si sa citeasca,
nu are voie sa faca copii !
nu are voie sa faca copii !
Finlanda este deja renumita pentru sistemul sau educational revolutionar, datorita regulilor sale “liberale”, care permit elevilor sa se dezvolte armonios.
Un sistem bine gândit poate face dintr-un elev obișnuit,
unul excepțional.
Finlanda are cel mai ridicat nivel de trai din lume și cel mai evaluat sistem educativ. Finlanda atrage atenția lumii atunci când se constată că elevii săi obțin constant poziții de top la testele PISA – teste internaționale menite să verifice nu atât cunoștințele tinerilor, cât mai ales modul cum aceștia gândesc. Cum se face că finlandezii se plasează consecvent pe primele locuri la testările educaţionale internaţionale? Nu este de mirare. Sunt mai multe explicații pentru aceste performanțe.
Pe la mijlocul secolului al XIX-lea, filosoful finlandez John Vilheln Snellman mobiliza masele în jurul unei idei că numai educația poate duce la bunăstare și punea bazele a ceea ce avea să devină cel mai performant sistem educațional din lume. Ideile acestuia au prins rapid și populația finlandeză a început să investească, mai întâi efort și apoi bani în educație. În prezent, învățământului îi revine nu mai puțin de 14% din bugetul de stat.
7-16 ani. 0 bani.
Secretul stă în importantele reforme educaționale, implementate în urmă cu 40 de ani. Guvernul a hotărât să „reseteze” sistemul și să abordeze o altă direcție, dedicând astfel fonduri importante educației, cercetării și tehnologiei. Atunci a fost adoptat un nou sistem educațional. Iar acest sistem se referă de fapt la egalitate de șanse pentru toți copiii, indiferent de mediul socio-economic din care aceștia provin. Conceptul este „peruskoulu” și el desemnează o școală „comprehensivă” pentru toți elevii între 7 și 16 ani.
Primul lucru care s-a decis a fost ca școala elementară să fie formată din nouă clase. Este o școală finanțată de stat și care oferă tuturor copiilor educație gratuită, o școală obligatorie și disponibilă pentru toți, dar și o școală fără examene de admitere și fără taxe.
Egalité, Fraternité
Sistemul este unul egalitarist, oferind şanse egale pentru oricine, indiferent de mediul socio-economic din care provin, sau de zona în care locuiesc, au același potențial de a învăța și trebuie să aibă aceleași șanse la o educație de calitate. În Finlanda nu există școli mai bune și școli mai proaste. Nu există învățământ privat. Întregul sistem universitar este de stat. Sunt permise liceele private, dar perceperea de taxe de studiu este interzisă.
Această țară consideră pur și simplu că absolut toți copiii trebuie să beneficieze de același tratament. Copiii cu dizabilități învață în școlile normale. Copiii cu cerințe educaționale speciale nu studiază la domiciliu, nu sunt excluși sau izolați în școli speciale, ci participă la ore în clase normale, indiferent dacă au handicapuri grave.
„Politicile educaționale în majoritatea țărilor lumii merg pe ideea de a identifica elevii cei mai buni, de a alege vârfurile, în timp ce ceilalți elevi sunt lăsați deoparte”, spune Pasi Sahlberg, un educator celebru în Finlanda. „Noi nu suntem așa, noi mergem pe cooperare, nu pe competiție. Dacă e să ne întrecem cu cineva, atunci tot ce putem spune e că vrem să fim mai buni decât suedezii. Pentru noi asta e suficient.”
Profesorii. În Finlanda este mai ușor să devii medic sau avocat decât profesor.
În Finlanda, școala pune preț pe calitatea profesorilor, investind doar în cei care realizează performanțe. Calitatea profesorilor finlandezi este, pur și simplu, exemplară. În Finlanda trebuie să ai facultate ca să predai la grădiniţă şi masterat ca să predai la şcoală. Astfel, legea impune fiecărui cadru didactic să aibă la bază cinci ani de facultate și un masterat în pedagogie. Poziția de profesor este drept una cu o mare responsabilitate și, în consecință, nu oricine poate intra în sistem. În Finlanda este mai ușor să devii medic sau avocat decât profesor.
Salariile pe care le primesc sunt printre cele mai mari din Europa, alături de Germania, Marea Britanie și Franța. Profesorilor care nu își dovedesc competența nu li se prelungește contractul de angajare.
Salariile pe care le primesc sunt printre cele mai mari din Europa, alături de Germania, Marea Britanie și Franța. Profesorilor care nu își dovedesc competența nu li se prelungește contractul de angajare.
Vezi și
Romania traiește , încă , din inertia bogățiilor create in Epoca Comunistă
Europa privită din viitor
Hrana vie
Planurile in derulare sunt o munca in progres, veche de sute de ani
Duda a pus mâna pe Casa Regală
Nu poti multiplica bogatia divizand-o !
Evolutia Laptop - Cântărea 5,44 kg
În vremea monarhiei, taranii romani reprezentau 90% din populatie si nu aveau drept de vot.
Miracolul din Noua Zeelandă - LYPRINOL
Locul unde Cerul se uneste cu Pamantul
Fii propriul tău nutriționist
Maya ramane o civilizatie misterioasa
Slăbești daca esti motivat
Serbet de ciocolata
Medicament retras - folosit în diabet
Brexit-ul - Spaima Europei
Virusul Misterios
Sistemele solare - apă caldă
Aparitia starii de insolventa
TRUMP ESTE PRESEDINTE
Despre islamizarea Europei. O publicăm integral. Și fără comentarii.
Tavalugul Marelui Razboi - Globaliyarea - Asasinii Economici
Bonus!
Cum spuneam, în Finlanda nu trebuie să plăteşti nimic pentru serviciile educaţionale nici măcar când faci o facultate, masterat sau doctorat. În plus, elevilor li se asigură un prânz gratuit şi transport gratuit dacă locuiesc la mai mult de 5 km de şcoală. Legea finlandeză obligă ca meniul să fie gratuit, nutritiv, și cu multe feluri de salate și fructe. Dacă orele se prelungesc până după-amiază, școala are obligația de a oferi o gustare elevilor.Practică, experimente, lectură.
Copiii încep școala la 7 ani şi nu se confruntă cu examene până la vârsta de 16 ani, când susțin singurul examen important în sistemul lor educațional. Orele sunt scurte (45 min), intense și, mai ales, foarte participative. Au foarte puţine teme pentru acasă, se stimulează raționamentul critic înaintea memorizării mecanice. Învăţământul finlandez pune mare preţ pe ştiinţe şi pe practică, de aceea cele mai multe cursuri de ştiinţe au loc în laboratoare, în grupuri de maximum 16 elevi şi se concentrează pe experimente ştiinţifice.
În urma evaluărilor internaţionale, elevii finlandezi s-au dovedit a fi cei mai inteligenţi. Ei au obţinut cele mai bune rezultate la cunoaştere ştiinţifică şi s-au clasat printre primii la matematică şi apetitul pentru lectură.
Statul finlandez e preocupat de asigurarea unui învățământ viabil, capabil să motiveze elevii. Sistemul educativ este foarte bine gândit și făcut în sprijinul elevilor. Finlanda are cel mai mare procent, din Europa, al elevilor care ajung la facultate, 66%, iar 93% dintre finlandezi promovează liceul. În același timp, diferența dintre cei mai slabi și cei mai buni elevi este cea mai mică din lume.
Sistemul de valori al finlandezilor are la bază educația nu acumularea de bunuri. Acest lucru este valabil pe tot parcursul vieții, când, arată statisticile, adulții preferă să dea bani pe un program de educație continuă decât pe ultimul telefon scos pe piață. Este un sistem de valori format în familie, consolidat în școală, pus apoi în slujba țării.
Sursa : articol de Sanda Bordei
Elevii sustin un singur examen important, la varsta de 16 ani. Pana atunci, acestia nu sustin niciun fel de examen.
Copiii sunt dati la scoala doar dupa varsta de 7 ani, iar temele pentru acasa se dau rar, mai ales pana la varsta adolescentei.
Orele de stiinta se fac cu cel mult 16 elevi, pentru a se asigura ca fiecarui elev ii va veni randul sa sustina experimente practice.
Conform rezultatelor unui studiu din anul 2001, cand vine vorba de domenii precum matematica, literatura si stiinta, elevii finlandezi fac parte din topul cercetatorilor lumii.
93% dintre elevii Finlandei absolva liceu, si 43% dintre acestia merg si mai departe la facultate.
Sistemul educational finlandez este 100% finantat de catre stat.
In primii 6 ani de scoala, elevilor nu li se dau note sau alte forme de evaluare, pentru a lasa elevilor sansa de a percepe scoala ca fiind ceva distractiv.
Toti elevii sunt tratati la fel, indiferent de gradul de inteligenta.
Toti profesorii au absolvit studii de masterat, acestea la randul lor fiind 100% subventionate.
Nu se acorda salarii de merit.
Profesorii petrec in medie 4h pe zi in salile de curs, iar 2h pe saptamana sunt rezervate pentru cursuri de „dezvoltare personala”.
In 2008, salariul anual entry-level pentru un profesor era de $29.000
Cadrele didactcie sunt selectate din 10% dintre absolventi. De exemplu, in anul 2010 s-au intrecut 6600 de aplicanti pentru doar 660 de posturi libere.>
In Finlanda, profesorii se bucura de acelasi statut ca si cadrele medicale si avocatii.
Finlanda detine recordul european pentru procentul elevilor care merg la liceu, direct dupa scoala elementara: 66%.
Autobuzul trece la fiecare 5 minute. Finlandezii incearca sa-i faca pe fiii lor sa fie independenti de mici. Pe foarte putini dintre ei, parintii lor îi duc cu masina pina la scoala. Biletul este subventionat de catre municipalitate.
Conform legii, niciun elev nu poate locui la mai mult de 5 km de scoala. In exterior, instalatiile scolii dau o impresie spartana. Niciun muc de tigara, nicio hirtie pe jos, niciun grafitti pe ziduri.
Finlandezii mizeaza pe studiile de limba
materna, matematica si engleza. 75% dintre materii sunt comune in toata tara .
Restul il alege scoala, in acord cu profesorii, parintii si elevii.
Orele sunt scurte, intense si, mai ales, foarte participative. In interiorul scolii, curatenia este si mai evidenta. Totul pare recent dat in folosinta. Pe banci si pupitre nu sunt semne, si nu se scrijeleste nimic. Scoala este publica si, bineinteles, gratuita, dar cu instalatii demne de un colegiu “scump”
Restul il alege scoala, in acord cu profesorii, parintii si elevii.
Orele sunt scurte, intense si, mai ales, foarte participative. In interiorul scolii, curatenia este si mai evidenta. Totul pare recent dat in folosinta. Pe banci si pupitre nu sunt semne, si nu se scrijeleste nimic. Scoala este publica si, bineinteles, gratuita, dar cu instalatii demne de un colegiu “scump”
Salile de cursuri dispun de ecrane
gigant de plasma cu TV in circuit inchis, acvariu de 200 de litri cu pesti
tropicali, bucatarie completa, dispozitive audiovizuale, aer conditionat, multe
plante. Fiecare doi elevi au cite un calculator. O duzina de masini de cusut in
sala de croitorie, aparate de sudura, scule de timplarie, schiuri… O sala de
sport acoperita, un auditoriu pentru orele de teatru si o sala de mese cu
autoservire.
Cartile sunt
gratuite, materialul scolar e gratuit, mincarea e gratuita.
Mincare calda,
nutritiva si gratuita. O jumatate de ora pentru prinz, la restaurantul scolii.
Legea finlandeza obliga ca meniul sa fie gratuit, nutritiv, si cu multe feluri
de salate si fructe. Se bea apa sau lapte. Costurile le plateste
municipalitatea fiecarui oras. Daca orele se prelungesc pina dupa amiaza,
scoala are obligatia de a oferi o gustare elevilor.
Júlia Kovács · BBTE
Când România va fi pregătită pentru învăţământul structură, potrivit necesităţilor copiilor noştri,şi nu copieri pe stilul altor ţări, când în România politicul nu va bulversa activitatea cadrelor didactice şi nu va denigra importanţa şcolilor şi a cadrelor didactice bine pregătite chiar şi în ultimul cătun al ţării, când ne vom trezi că învăţământul, educaţia şi sănătatea este o investiţie pe termen lung, ce aduce profit doar după mai mulţi ani şi poate aduce beneficii economice ţării, când politicienii se vor respecta reciproc măcar pentru faptul că şi ei sunt oameni şi nu mici Dumnezei, prin asta dând dovadă de respect şi pentru ceilalţi oameni din jurul lor, doar atunci putem vorbi despre ideea copiilor de 6 ani la şcoală see you săli special amenajate pentru aceşti copii, etc. etc....Această idee a fost ghicită şi nu gândită de cei ce habar nu au de sistemul de învăţământ din România, de la anul dacă vin alţii o să le facă în ciudă schimbând acestă decizie, vor reveni la vechea idee.....cine vor suferi din nou? Copiii noştri, pentru că ei se comportă ca şi cum n-ar avea copii.
Piroi Ramona · Horticultura
daca ne raportam la vremurile de acum, 6 ani nu mai sunt suficienti. si eu am mers la scoala de la 6 ani si chiar la tara, m-am descurcat, am terminat si studii universitare. dar eu la 6 ani mergeam in practica pe camp cu scoala. ma jucam cu papusi de carpa, dadeam mancare la animale. nu se pot aplica aceleasi reguli intr-o societate in care copii stiu ca vaca e mov. la cum sunt invatati copii din ziua de azi de mici sa se descurcei, cred ca cei 6 ani nu sunt suficienti.
Cristina Brasneanu · Works at Fundatia EOS
rezistenta la schimbare, despre asta este vorba. progresul inseamna schimbare. puteti da un exemplu de schimbare in bine? nu tot ceea ce a fost trebuie sa ramana intocmai for ever. In foarte multe tari copiii incep scoala asa cum se numeste la varsta de 4 ani. Nu varsta este semnificativa ci abordarea programei. Sunt copii care la 6 ani sufera in gradinita pt ca intelectual si comportamental sunt depasiti de nivel iar alti copii copilaresc pana la 9-10 ani si nu li se potriveste scoala nici macar atunci. Cum facem atunci?
Pop Aurica-mihaela · ASISTENT MEDICAL GENERALIST at Spitalul Judetean de Urgenta "Dr. Ctin Opris"
Azi SATUL MEU NATAL nu mai are scoala.Am fost la gradinita in aceeasi sala de clasa cu elevii de clasele I-IV. Nu am avut nimic de pierdut. Peste ani am fost neviota ca sa-mi schimb profesia de mai multe ori. Oricare specializare pe care am urmat-o, mi-a prins bine in viata. Sint din liceu_electromecanic. Dupa o scoala postliceala de 2 ani_ creator proiectant imbracaminte. Dupa alta scoala de 3 ani, asistent medical generalist. Este important sa se invete. Severitatea dascalilor mei mi-a fost cel mai bun ajutor.Indulgenta lor se plateste scump in viata. Un dascal care pretinde si preda ca sa aiva ce sa prertinda. ESTE UN HAOS IN TOT INVATAMINTUL PREUNIVERSITAR! DACA AM FOST BUNI LA INVATAMINT SI SCOALA, S-A REUSIT CA SI DIN SCOALA ROMANEASCA SA SE ALEAGA PRAFUL SI PULBEREA , IAR DIN FAIMA EI.... AMINTIREA................ SFATUL MEU AR SUNA ASA:,,INAPOI LA CE-A FOST BUN!!!"
La nașterea unui copil, statul spaniol oferă 2.500 de euro.
Pentru cel mic, o familie de români , stabilită în Spania , cheltuiește triplul acestei sume.
Camera copilului şi căruciorul, 1.200 de euro Un pat simplu pentru copil costă în jur de 100 de euro. Un set de lenjerie ajunge la 100 de euro. Căruciorul poate costa între 100 şi 600 de euro, în funcţie de marcă. Un carusel, o măsuță, o cădiță, un dulăpior sunt doar câteva dintre obiectele care nu pot lipsi din camera copilului. Certificatul de naştere: 300 de euro
Nu pot sa-mi dau seama de unde provine atata barbarie , nesimtire si ura impotriva propriului popor , la noi in Romania !
Sistemul educational finlandez este 100% finantat de catre stat.
Toti profesorii au absolvit studii de masterat, acestea la randul lor fiind 100% subventionate.
Cadrele didactcie sunt selectate din 10% dintre absolventi.
Toti elevii sunt tratati la fel, indiferent de gradul de inteligenta.
Autobuzul trece la fiecare 5 minute.
Orele de stiinta se fac cu cel mult 16 elevi
