Se afișează postările cu eticheta Bolintineanu. Afișați toate postările

vineri, 1 iulie 2016

Evaluările Naţionale

Modele de subiecte pentru BACALAUREAT

La subiectul al II-lea, elevii au de realizat un eseu. Elevii de la filologie şi pedagogic trebuie să argumenteze rolul pe care îl are lectura jurnalului unui scriitor în receptarea operei sale, în timp ce aceia de la profilul real şi tehnologic, un eseu despre importanţa acţiunilor de protejare a mediului.

Istoria Statului si Dreptului Romanesc

Mai întâi, pentru că este vorba de istoria poporului nostru şi, în mod deosebit, de problema fundamentală a istoriei noastre, respectiv etnogeneza poporului român şi, în acest cadru, a dreptului, ca fenomen de suprastructură, împletindu-se organic cu viaţa social-economică şi, mai ales, cu cea politică.

Așa arătau problemele la admiterea la liceu în 1985

Câţiva părinţi, alături de copii, s-au strâns joi dimineaţa la Ministerul Educaţiei, nemulţumiţi de punctul 6, subiectul I, de la proba la Matematică din cadrul Evaluării Naţionale, despre care spun ei că a fost unul neclar şi a încurcat elevii. În mod bizar pentru unii, copiii chiar trebuiau să-și pună mintea la contribuție, iar asta i-a scandalizat total.

În opinia ministerului, punctul care a dus la discuţii „este complet formulat, enunţul este clar, fără ambiguităţi şi permite un singur răspuns corect”. „Acesta conţine toate elementele necesare unui răspuns corect şi se referă la o diagramă care a mai fost prezentată în subiectele formulate de Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare. Tipul de diagramă în discuţie este inclus în modelul de subiect pentru Evaluarea naţională a absolvenţilor clasei a VIII-a, anul şcolar 2014-2015”, a precizat Ministerul Educaţiei. Pentru cei care sunt scandalizați că elevii trebuiau să și gândească le arătăm subiecte la admiterea la liceu, in clasa a IX a, în 1985. Fotografierea subiectelor ii apartine domnului Radu Borza.

Sursa : http://sokant.ro/nu-va-mai-smiorcaiti-de-evaluarile-nationale-asa-aratau-problemele-la-admiterea-la-liceu-in-1985/

Vezi și

Masurarea Componentelor Electronice

Ca amator, lucrez des cu componente recuperate. Sînt sigur că mai există mulţi care fac asta. În fond, de ce să cumpărăm ceva ce putem obţine gratis? Problema componentelor recuperate este că nu ştim mereu dacă mai sînt bune.
Voi prezenta nişte metode simple de verificare a componntelor electronice active, folosind cel mai ieftin model de multimetru digital care se găseşte în orice piaţă.

vineri, 8 martie 2013

Muma lui Ştefan cel Mare - de Dimitrie Bolintineanu

Muma lui Ştefan cel Mare

Image result for mama lui stefan cel mare

Pe o stâncă neagră, într-un vechi castel,

Unde cură-n poale un râu mititel,

Plânge şi suspină tânăra domniţă,

Dulce şi suavă ca o garofiţă;

Căci în bătălie soţul ei dorit

A plecat cu oastea şi n-a mai venit.

Ochii săi albaştri ard în lăcrimele

Cum lucesc în rouă două viorele;

Buclele-i de aur cad pe albu-i sân,

Rozele şi crinii pe faţă-i se-ngân.

Însă doamna soacră lângă ea veghează

Şi cu dulci cuvinte o îmbărbătează.

Un orologiu sună noaptea jumătate.

În castel în poartă oare cine bate?

- „Eu sunt, bună maică, fiul tău dorit;

Eu, şi de la oaste mă întorc rănit.

Soarta noastră fuse crudă astă dată:

Mica mea oştire fuge sfărămată.

Dar deschideţi poarta... Turcii mă-nconjor...

Vântul suflă rece... Rănile mă dor!“

Tânăra domniţă la fereastră sare.

- „Ce faci tu, copilă?“ zice doamna mare.

Apoi ea la poartă atunci a ieşit

Şi-n tăcerea nopţii astfel i-a vorbit:

- „Ce spui, tu, străine? Ştefan e departe;

Braţul său prin taberi mii de morţi împarte.

Eu sunt a sa mumă; el e fiul meu;

De eşti tu acela, nu-ţi sunt mumă eu!

Însă dacă cerul, vrând să-ngreuieze

Anii vieţii mele şi să mă-ntristeze,

Nobilul tău suflet astfel l-a schimbat;

Dacă tu eşti Ştefan cu adevărat,

Apoi tu aice fără biruinţă

Nu poţi ca să intri cu a mea voinţă.

Du-te la oştire! Pentru ţara mori!

Şi-ţi va fi mormântul coronat cu flori!“

III

Ştefan se întoarce şi din cornu-i sună;

Oastea lui zdrobită de prin văi adună.

Lupta iar începe... Duşmanii zdrobiţi

Cad ca nişte spice, de securi loviţi.

de Dimitrie Bolintineanu

Vezi și

miercuri, 5 septembrie 2012

Clasa pregatitoare - Model de planificare calendaristica

Planificare calendaristica matematica clasa pregatitoare

Model de planificare calendaristica la disciplina Matematica si Explorarea mediului

Planificare calendaristică

*Nr.crt*	*Unitatea de învăţare*		*Comp. specif.*	*Conţinuturi vizate*	*Nr.ore*		*Săpt*		*Obs.*
SEMESTRUL I
1.	De la grădiniţă la şcoală…		2.2; 5.1;	Evaluare iniţială - probe care vizează evidenţierea achiziţiilo dobândite în grădiniţă. Constituire de multimi pe baza insusirilor cunoscute si asezarea acestora in diferite pozitii spatiale. Numeratia in limitele 1-10. Operatii simple de adunare si scadere cu o unitate. Forme geometrice- recunoastere, denumire, construire, desen.	12		1-3
2.	Conceptul de mulţime			Constituire de multimi dupa criterii (forma, marime, culoare). Operatii de triere, clasificare, ordonare , seriere a obiectelor dupa dimensiuni (lungime, inaltime, latime, grosime). Adăugarea şi extragerea de elemente dintr-o mulţime de obiecte, fiecare operaţie fiind însoţită de numărarea obiectelor Compunerea/descompunerea unor mulţimi având drept cardinal un număr de elemente mai mic decât 10 Adăugarea/extragerea de elemente dintr-o mulţime dată, pentru aobţine mulţimi cardinal echivalente (două mulţimi care nu au acelaşi număr de elemente să devină „cu tot atâtea elemente”)	12		4-6
3.	Poziţii şi relaţii spaţiale		1.1; 1.2; 1.3; 1.4	Sesizarea si denumirea corecta a pozitiilor spatiale: aproape/departe; -interior/exterior; -in fata/in spate/ intre /stanga/ dreapta / deasupra/dedesubt vertical/orizontal/oblic. Jocuri de poziţionare a obiectelor în spaţiu, în raport cu alte obiecte precizate Recunoaşterea şi numirea poziţiei pe care o ocupă diverse obiecte în spaţiu în raport cu alte obiecte precizate. Jocuri de identificare a obiectelor din realitatea imediată sau din imagini, în funcţie de poziţia pe care o au relativ la un reper. Prezentarea propriei persoane în funcţie de poziţia din clasă şi prin raportarea la ceilalţi colegi. Utilizarea unui program simplu de calculator pentru vizualizarea unor deplasări în plan (în cazul în care există resursele materiale respective).	12		7-9
3.	Figuri şi corpuri geometrice		2.1; 5.1	Sesizarea celor 4 atribute, clasificarea pieselor in functie de acestea si reprezentarea lor prin desen. Stabilirea apartenentei/ nonapartenentei unei piese la o multime, folosind conjunctia, disjunctia, negatia, deductia logica. Numirea formelor geometrice (pătrat, triunghi, dreptunghi, cerc) Reproducerea, prin desen, a formelor geometrice plane (pătrat, triunghi, dreptunghi, cerc) cu ajutorul unor şabloane sau cu mâna liberă pe foaie cu pătrăţele Folosirea formelor geometrice (pătrat, triunghi, dreptunghi, cerc) în realizarea unor desene (casă, robot, vapor etc.) pe foaie velină sau cu pătrăţele Recunoaşterea obiectelor care au formă de cub sau sferă în mediul înconjurător şi în materiale tipărite Recunoaşterea Soarelui, a Lunii şi a Pământului folosind imagini sau modele.	8		10-11
4.	Unităţi de măsură		6.1; 6.2; 6.3	Alegerea potrivită a unor unităţi neconvenţionale (palma, creionul etc.) pentru măsurarea lungimii Precizarea dimensiunii unui obiect cu ajutorul unor unităţi de măsură neconvenţionale - exerciţii-joc de comparare a unor lungimi - ordonarea unor obiecte după lungime, comparări succesive şi exprimarea rezultatelor Colorarea selectivă a elementelor unui desen, pe baza unui criteriu precizat Completarea unui desen prin realizarea unui element asemănător cu unul dat, dar mai lung/mai scurt; mai înalt/mai scund Estimarea unor lungimi pe baza unor unităţi neconvenţionale date. Marcarea unei săptămâni pe calendar Ordonarea cronologică a anotimpurilor/zilelor săptămânii Realizarea unui orar săptămânal, cu ajutorul desenelor şi simbolurilor Aşezarea unor imagini în ordinea derulării evenimentelor dintr-o zi Plasarea unui eveniment în timp, utilizând repere cronologice (ieri, azi, mâine) Jocuri de utilizare a banilo; confecţionarea „banilor” necesari pentru o activitate-joc Recunoaşterea bancnotelor de 1 leu, 5 lei, 10 lei Jocuri de gestionare a unui mic buget.	8		12-13
4.	Recapitulare semestrială		toate	Constituire de multimi dupa 1-4 crirerii Compararea multimilor prin formare de perechi si sesezarea diferentei cantitative Recunoasterea, descrierea formelor geometrice si constituirea de multimi dupa 1-4 criterii, considerate simultan Aprecierea trecerii timpului pe baza citirii ceasului.	4		14
*SEMESTRUL al II-lea*
5.	Numerele de la 0 la 10		1.1; 1.2; 1.3; 1.4	Numărarea elementelor unei mulţimi, pentru evidenţierea faptului că numărul de elemente ale acesteia este dat de ultimul număr din succesiunea 1, 2,…x, unde x < 10 Reprezentarea numerelor de la 1 la 10 cu ajutorul unor obiecte - jetoane, sau semne Numărarea înainte şi înapoi, în variante complete sau de la un punct al seriei, din 1 în 1, cu/fără manipularea obiectelor Explorarea mediului înconjurător pentru a identifica şi număra fiinţe şi lucruri. Recunoaşterea cifrelor de la 0 la 9, ca simboluri convenţionale ale numerelor mai mici decât 10 Construirea unor mulţimi de obiecte având drept cardinal un număr natural corespunzător unei cifre date. Compararea grupurilor de obiecte (bile, beţişoare, puncte etc.) prin figurarea lor unele sub altele, încercuirea părţilor comune ale grupurilor, punerea în corespondenţă 1 la 1 a elementelor grupurilor. Ordonarea unor numere date. Identificarea „vecinilor” unui număr oarecare. Adăugarea şi extragerea de elemente dintr-o mulţime de obiecte, fiecare operaţie fiind însoţită de numărarea obiectelor Compunerea/descompunerea unor mulţimi având drept cardinal un număr de elemente mai mic decât 10 Adăugarea/extragerea de elemente dintr-o mulţime dată, pentru a obţine mulţimi cardinal echivalente (două mulţimi care nu au acelaşi număr de elemente să devină „cu tot atâtea elemente”)	16		1-4
6.	Adunări şi scăderi în concentrul 0-10 ( I )		3.1; 5.2;	Jocuri de rol care necesită gruparea/regruparea de obiecte şi relaţia întreg-parte. Transformarea unei probleme de adunare în problemă de scădere şi invers Transformarea unei probleme prin extinderea/reducerea numărului de operaţii Crearea unor probleme simple după imagini date. Rezolvarea de probleme în care numerele sunt date obiectual sau figurate prin semne simple: puncte, cerculeţe, linii etc. Identificarea situaţiilor contextuale care impun rezolvarea unor probleme prin adunare/scădere: am primit, a adus, au venit, au urcat, a spart, a dat, pleacă, zboară, s-au ofilit, au coborât etc. şi asocierea lor cu operaţia corespunzătoare	10 10		5-9
	Adunări şi scăderi 0-10 (II)			Folosirea unor reprezentări simbolice simple pentru a reda înţelegerea enunţului unei probleme Rezolvarea unor probleme cu sprijin în imagini date Recunoaşterea reprezentării prin desen a rezolvării unei probleme
7.	Corpul omenesc		3.2; 3.3	Identificarea consecinţelor unor acţiuni asupra propriului corp Jocuri de mişcare pentru evidenţierea forţelor şi a efectelor acestora (deformarea/ruperea/spargerea/întinderea). Vizionarea unor filme/prezentări pentru identificarea efectelor pozitive/negative ale unor alimente, a necesităţii hranei pentru creştere şi dezvoltare etc.	12		10-12
8.	Plante şi animale		3.2; 4.1; 4.2	Observarea unor modificări apărute în viaţa omului, animalelor, plantelor în funcţie de anotimp Observarea părţilor componente ale vieţuitoarelor (plante, animale) pentru identificarea structurii lor comune Numărarea florilor/frunzelor unei plante care apar în interval de o săptămână în scopul evidenţierii creşterii acesteia Urmărirea creşterii unei plantule ţinând sub observaţie unul dintre factorii care întreţin viaţa.	12		13-15
9.		Lumea înconjurătoare	4.1; 4.2	Jocuri de tipul: „Ce anotimp este?” pentru recunoaşterea fenomenelor naturii în situaţii reale sau în imagini (ploaie, ninsoare, vânt etc.) Diferenţierea anotimpurilor, două câte două, în funcţie de caracteristicile specifice observate Completarea unui calendar pe o săptămână cu starea vremii. Compararea fotografiilor personale cu acelea ale părinţilor în scopul identificării asemănărilor (transmiterea moştenirii genetice de la generaţie la generaţie) Enumerarea unor aparate electrocasnice, electronice care funcţionează cu ajutorul electricităţii Identificarea activităţilor zilnice în care intervine electricitatea. Identificarea unor surse de electricitate (baterii, acumulatori) care asigură funcţionarea unor obiecte. Utilizarea jucăriilor muzicale pentru producerea sunetelor (identificarea relaţiei vibraţie – sunet).		12		16-18
10.		Recapitulare finală	toate	Numărare , ordonare, comparare în intervalul 0-10, rezolvare de probleme după imagini. Utilizarea terminologiei specific. Corpul omenesc - părţi componente şi rolul lor; Elemente intuitive privind: Procese ale Pământului, Universul, Producerea sunetelor.		8		19-20