Se afișează postările cu eticheta derivate. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta derivate. Afișați toate postările

sâmbătă, 23 decembrie 2017

Călătorie in timp


Un lung tren ne pare viața. O poezie exceptională



„Un lung tren ne pare viața, ne trezim în el mergând,
Fără să ne dăm noi seama unde ne-am suit și când.
Fericirile sunt halte, unde stăm câte-un minut;
Până când să ne dăm seama, sună, pleacă, a trecut….

Iar durerile sunt stații lungi, de nu se mai sfârșesc,
și în ciuda noastră parcă tot mai multe se ivesc.
Arzători de nerabdare înainte tot privim,
să ajungem mai degrabă la vreo țintă ce-o dorim.

Ne trec zilele și anii, clipe scumpe și dureri,
noi trăim hrăniți de visuri și-nsetați după plăceri.
Mulți copii voioși se urcă, câți în drum n-am întâlnit!…
Iar câte-un bătrân coboară trist, și frânt, și istovit.

Vine odată însă vremea să ne coborâm și noi;
ce n-am da, atunci, o clipă să ne-ntoarcem înapoi?
Dar, pe când, privind în urmă, plângem timpul ce-a trecut,
sună-n Gara Veșniciei; am trăit și n-am știut!…”
Autor – Traian Dorz

Vezi și

  1. Schema de tratament pentru cazurile ușoare de Covid-19

  2. Romania traiește , încă ,  din inertia bogățiilor create in Epoca Comunistă

  3. Scara de valori a societății romanești 

  4. Europa privită din viitor

  5. Hrana vie

  6. Planurile in derulare sunt o munca in progres,  veche de sute de ani  

  7. Destinatii uimitoare pe glob

  8. Miracolul japonez- Drum reconstruit în patru zile

  9. Primarul care nu frură

  10. Duda a pus mâna pe Casa Regală

  11. Nu poti multiplica bogatia divizand-o !  

  12. Evolutia Laptop - Cântărea 5,44 kg

  13. O Nouă Republică

  14.    A fi patriot nu e un merit, e o datorie.! 

  15. În vremea monarhiei, taranii romani reprezentau 90% din populatie si nu aveau drept de vot.

  16. Miracolul din Noua Zeelandă - LYPRINOL

  17. Cea mai frumoasă scrisoare de dragoste

  18. Locul unde Cerul se uneste cu Pamantul

  19. Fii propriul tău nutriționist

  20. Maya ramane o civilizatie misterioasa

  21. Slăbești daca esti motivat

  22. Serbet de ciocolata

  23. Set medical Covid necesar acasă

  24. Medicament retras - folosit în diabet

  25. Brexit-ul - Spaima Europei

  26. Virusul Misterios

  27. Inamicul numărul unu al acumulatorilor 

  28. Sistemele solare - apă caldă

  29. Economisirea energiei electrice

  30.  Hoțul de cărți

  31. Aparitia starii de insolventa

  32. TRUMP ESTE PRESEDINTE

  33. Microbii din organismul uman

  34. Despre islamizarea Europei. O publicăm integral.  Și fără comentarii. 

  35. „Naţiunea este mai importantă ca Libertatea !”

  36. Masca ce omoară virusul     O veste de Covid  

  37. Primul an de viaţă - Alocatia pentru copil  

  38. Tavalugul Marelui Razboi - Globaliyarea - Asasinii Economici


sâmbătă, 1 decembrie 2012

Curentul alternativ

Curentul Electric 

Curentul continuu (CC) este fluxul unidirecțional al sarcinilor electrice. O baterie este un bun exemplu de alimentare cu curent continuu. Un curent continuu poate să curgă într-un conductor, cum ar fi un fir, dar poate, de asemenea, să curgă prin semiconductori, izolatori sau chiar prin vid ca și în fluxuri de electroni sau ioni. Curentul electric curge într-o direcție constantă, distingându-l de curentul alternativ (CA). Un termen folosit anterior pentru acest tip de curent a fost curentul galvanic.

Curentul continuu poate fi obținut dintr-o sursă de alimentare alternativă prin utilizarea unui redresor, care conține elemente electronice (de obicei) sau elemente electromecanice (mai demult) care permit curentului să curgă numai într-o singură direcție. Curentul direct poate fi transformat în curent alternativ cu un invertor sau un set motor-generator.

  1.    Robot pe Marte

  2.   Ce să mai citim?

  3. Ce să mai citim?

  4. Tatăl fondator al Uniunii Europene.            

  5. Colonizarea de pe Marte !

  6.   Ne pregătim pentru Marte

  7. Colonizarea Marte poate determina umanitatea să-și modifice ADN-ul ?

  8. Cine mai urăște să poarte mască?

Curentul continuu este folosit pentru încărcarea bateriilor și ca sursă de alimentare pentru sistemele electronice. Cantități foarte mari de energie di curent continuu sunt utilizate în producția de aluminiu și alte procese electrochimice. Este de asemenea utilizat pentru anumite căi ferate, în special în zonele urbane. Curentul continuu de înaltă tensiune este utilizat pentru a transmite cantități mari de energie de la unitățile de producție la distanță sau pentru a interconecta rețelele electrice de curent alternativ.


Dacă se notează sarcina electrică prin Q, timpul cu t și intensitatea curentului electric cu I, aceste mărimi sunt legate prin relația

Pentru mărimi variabile în timp formula se poate rescrie folosind mărimi instantanee:

 sau 

Densitatea de curent este o măsură a densității unui curent electric. Aceasta este definită ca fiind vectorul a cărui mărime este valoarea curentului electric pe suprafața secțiunii transversale. În unități SI, densitatea de curent se măsoară în amperi pe metru pătrat (A/m²).

în cazul în care  este curentul în conductor,  este densitatea de curent, și  este diferențială a vectorului de secțiune transversală.

Curentul electric poate produce fenomene fizice diferite:

  • căldură, fenomen cunoscut sub numele de efect termic sau efect Joule:
  • apariția unei forțe asupra conductoarelor străbătute de el aflate în câmp magnetic, cunoscute sub denumirea de forțe electromagnetice sau forțe electrodinamice:
  • apariția unui câmp magnetic (rotativ) în jurul conductoarelor pe care le străbate.
  • transportul de substanțe (electroliza) atunci când purtătorii de sarcini electrice care determină curentul electric continuu sunt ionii dintr-o soluție sau topitură de electrolit.

Pe scurt in curentul continuu, electronii se deplaseaza intr-un singur sens , spre deosebire de curentul alternativ care circula cand intr-un sens , cand intr-altul . Intensitatea acestui curent creste , descreste , ajunge la 0 (zero) , isi schimba sensul , creste si descreste din nou , pentru ca mai departe ciclul sa se repete . Daca ne-am inchipui ca valoarea care reprezinta intensitatea curentului ar fi punctul M ce se deplaseaza pe un cerc in sens invers fata de acele ceasornicului ( vezi figura de mai jos ) , inaltimea acestui punct fata de diametrul orizontal va deveni maxima dupa descrierea unui arc de 90° . 


In acest punct valoarea "I" a curentului va fi maxima ; mai departe dupa parcurgerea a 180° , ea va deveni egala cu zero , pentru ca , schimband sensul , prin trecere sub diametrul orizontal , sa ajunga iarasi maxima la 270° si sa anuleze in punctul din care a plecat punctul mobil . In trigonometrie valorile diferitelor inaltimi succesive ale punctului M situate deasupra diametrului ( axului ) orizontal se considera pozitive si se noteaza cu semnul " + " , iar cele situate sub diametru , negative si se noteaza cu " - " . daca presupunem ca mobilul parcurge unghiuri egale in timpi egali , rezulta ca putem trasa o linie orizontala ( axa timpului ) pe care insemnam la distante egale , intervalele in grade , de la 0° la 360° De exemplu 30° , 60° , 90° , 180° , 270° , si 360° , Pentru care trasam pe verticala inaltimile corespunzatoare ale mobilului M . Cu alte cuvinte obtinem curba variatiei inaltimilor succesive al acestuia fata de axa timpului sau pe scurt curba variatiei curentului " I " in functie de timp . Aceasta curba cu doua bucle se numeste " sinusoida " si am putea sa o numim " fotografia " unui ciclu complet al curentului alternativ . Timpul in care se efectueaza un ciclu complet se numeste perioada si se noteaza cu litera " T " . Valorile maxime ale lui " I " ( dupa 90° si 180° ) se numesc amplitudini maxime , cele doua bucle ale sinusoidei , alternante sau semiperioade ( pozitiva si negativa ) , iar numarul de cicli pe secunda , frecventa ( se noteaza cu f ). Astfel frecventa curentului furnizat de actualele retele electrice din tara noastra si de asemenea din mai multe tari este de 50 cicli pe secunda , adica sensul curentului se schimba de 100 de ori in acest interval de timp , atingand de acelasi numar de ori valori maxime si minime . In practica , la energii mari , curentul alternativ se utilizeaza mai mult decat cel continuu , intrucat ofera , fata de acesta , o serie de avantaje . Unul din acestea este posibilitatea de a se transporta , cu pierderi nimime la distante mari datorita usurintei cu care se pot transforma parametrii puterii ( de la intensitate mare si tensiune mica la intensitate mica si tensiune mare si invers ) . Unitatea de masura pentru frecventa este " HERTZ-ul " si este egala cu 1 ciclu pe secunda ; se noteaza cu Hz ( hertz / secunda ) . In functie de frecventa , curentii alternativi se impart in doua categori :

  • A. curenti de audiofrecventa (AF) sau de joasa frecventa cu frecvente cuprinse intre 15 Hz si 15.000 Hz, care corespund sunetelor ce pot fi percepute de urechea umana ( sunetele fiind si ele fenomene ciclice ) .
  • B. curenti de radiofrecventa (RF) sau de inalta frecventa cu frecvente de peste 15.000 Hz , care se folosesc foarte mult in radiotehnica .
    Pentru masurarea frecventelor radio se intrebuinteaza pe scara larga multiplii hertzului : Kilohertz-ul (kHz) = 1.000 Hz , Megahertz-ul = 1.000.000 , Gigahertz-ul = 1.000.000.000 Hz .
  • marți, 9 octombrie 2012

    Basescu respinge BAC-ul prostilor !

    Basescu le-a dat clasa !


    Odata la Referedum , cand i-a jucat pe degete , iar acum le respinge pe bune Legea Prostilor !
    Toți au dat din cap , precum Bator , cel din Fefeleaga in fata prostiei debitate de Ministrul Invatamantului .
    In loc sa amelioreze viata si conditiile de invatamant ale elevilor , ministreasa vine cu o tampenie in rezolvarea invatamantului , BAC-ul second-hand , sau BAC-ul prostilor in termeni populari !

    M-a surprins aceasta decizie inteligenta si inteleapta a lui Basescu , dupa ce l-am injurat o perioada buna de timp , recent cu referendumul .
    Se vede clar ca avem guvernanti papagali , care voteaza precum VODA prin lobodă sau ca Primarul imbecil , fara sa traca prin filtrul ratiunii , importanta consecuntelor.

    Basescu a intors in parlament legea privind bacalaureatul profesional


    Presedintele Traian Basescu a trimis Parlamentului la reexaminare legea care prevede introducerea Bacalaureatului Profesional. “Consideram ca introducerea bacalaureatului profesional la o data ulterioara inceperii anului scolar, precum si insuficienta reglementare a acestuia, este de natura sa afecteze calitatea invatamantului si buna desfasurare a examenului de bacalaureat pentru anul viitor”, se arata in motivarea cererii de reexaminare publicata pe site-ul administratiei prezidentiale.

    Redam mai jos comunicatul administratiei prezidentiale:

    Presedintele Romaniei, Traian Basescu, a semnat luni, 8 octombrie a.c., cererea de reexaminare asupra Legii privind aprobarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 73/2010 pentru modificarea Legii invatamantului nr. 84/1995, pe care a trimis-o Parlamentului Romaniei, in temeiul Articolului 77 alineatul (2) din Constitutia Romaniei.

    Iata textul integral al cererii:

    Motivele cererii sunt urmatoarele:

    1. Potrivit punctului 2, Articolului 1 alin. (4) din Legea privind aprobarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 73/2010 pentru modificarea Legii invatamantului nr. 84/1995, absolventii ciclului superior al liceului au posibilitatea de a dobandi diploma de bacalaureat profesional care le da dreptul de acces pe piata muncii, fara drept de acces in invatamantul superior. Totodata, examenul de bacalaureat profesional este reglementat, in termeni generali, in cuprinsul acestei legi.
    2. Consideram ca introducerea bacalaureatului profesional la o data ulterioara inceperii anului scolar, precum si insuficienta reglementarea a acestuia, este de natura sa afecteze calitatea invatamantului si buna desfasurare a examenului de bacalaureat pentru anul viitor.
    Intrarea in vigoare, la o luna dupa inceperea anului scolar, a unei legi care modifica modul de sustinere a bacalaureatului din acel an scolar este de natura sa genereze instabilitate si impredictibilitate.
    Apreciem ca elevii au nevoie de o intelegere amanuntita si aprofundata a optiunilor pe care le au, cel tarziu la inceputul anului scolar. Mai mult, chiar legea in discutie prevede, la punctul 3, Articolul 2 alin. (5) faptul ca modul de organizare si de desfasurare, precum si continutul programelor de examen ale bacalaureatului profesional se dau publicitatii inainte de inceperea anului scolar.
    3. Pentru competitivitatea educationala a Romaniei este nevoie de stabilitate si predictibilitate in arhitectura sistemului educational si, concomitent, de interventie pe proces educational (calitatea cadrelor didactice, relatia cu angajatorii) si pe continuturi (programa scolara, practica). Introducerea noului tip de bacalaureat profesional va duce la demonetizarea conceptului de bacalaureat, atat in plan intern, cat si extern, deoarece va fi o diploma care poate fi obtinuta extrem de usor si cu o relevanta scazuta.
    4. Avand in vedere dispozitiile Legii educatiei nationale nr. 1/2012 prin care se reglementeaza si invatamantul profesional, noua lege nu este oportuna intrucat introducerea intempestiva si fara fundamentare a unui nou tip de bacalaureat, cel profesional, este de natura sa afecteze coerenta sistemului de educatie.
    5. De asemenea, legea aflata la promulgare nu este oportuna deoarece certificarea competentelor profesionale se realizeaza prin certificatul de calificare profesionala, recunoscut de nivel 3 din Cadrul European al Calificarilor si nu printr-o diploma de bacalaureat, chiar daca se adauga apelativul ¬profesional¬. Bacalaureatul sau echivalentul sau fiind, in toate tarile in care exista, o diploma de nivel 4, care da acces in universitati. Asadar, actuala forma a legii ar duce la situatia in care s-ar obtine o diploma de nivel 4 din Cadrul European al Calificarilor care certifica o pregatire de nivel 3 din Cadrul European al Calificarilor. Introducerea unei astfel de confuzii, intre certificarea academica si cea profesionala, in sistemul educational romanesc, este de natura sa conduca la scaderea increderii si a relevantei sistemului national de invatamant si in diplomele acordate de acesta.
    6. Avand in vedere competenta legislativa exclusiva a Parlamentului, va solicitam reexaminarea Legii trimise spre promulgare in sensul eliminarii dispozitiilor prin care se reglementeaza bacalaureatul profesional.”

    luni, 17 septembrie 2012

    Bacalaureatul de Criza sau BAC-ul Prostilor !

    Prostii voteaza pentru BAC-ul prostiei , prin Legea pentru degradarea invatamantului siasa afectat foarte mult de ministrii incompetenti care au succedat dupa revolta lui Iliescu !
    O recunoastere Oficiala a instalarii incompetentei in toate institutiile !
    Prostia si incompetenta guvernantilor a invins definitiv la sate si orase !


    În Senat: A fost aprobat proiectul de lege cu bacalaureatul profesional

    Proiectul de lege privind introducerea bacalaureatului profesional a fost adoptat luni, în plenul Senatului, for decizional, cu 73 de voturi "pentru", 15 "împotrivă" şi o abţinere. Totodată, raportul comisiei de învăţământ a fost aprobat cu 72 de voturi "pentru", 16 "împotrivă" şi 4 abţineri.
    Astfel, conform proiectului de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 73/2010 pentru modificarea Legii învăţământului nr. 84/1995, absolvenţii ciclului superior al liceului care susţin şi promovează examenul de bacalaureat profesional dobândesc, potrivit legii, diploma de bacalaureat profesional, care le dă dreptul de acces pe piaţa muncii, fără drept de acces, însă, în învăţământul superior.
    Legea are caracter organic, Senatul fiind for decizional.
    Totodată, legea dă dreptul oricărui elev de a da acest examen, din orice liceu, oricare ar fi profilul acestuia, pentru că disciplina de educaţie antreprenorială o parcurg toţi liceenii.
    Potrivit legii, examenul pentru bacalaureatul profesional nu schimbă conţinutul programei pe care elevii au parcurs-o pe timpul anilor de liceu, iar probele din examenul de bacalaureat profesional, cronologic, vor fi aşezate înaintea probelor scrise de la examenul de bacalaureat naţional.
    Potrivit proiectului de lege, pentru bacalaureatul profesional, elevii vor susţine două probe: un proiect şi o probă practică, precum şi o lucrare scrisă la educaţia antreprenorială. Probele de competenţe sunt comune şi la bacalaureatul naţional şi la bacalaureatul profesional.
    Pe de altă parte, dacă o persoană care susţine bacalaureatul profesional vrea să meargă spre învăţământul superior şi se răzgândeşte în aceeaşi sesiune, după o sesiune sau două sesiuni de bacalaureat, el se poate întoarce, poate susţine probele scrise de la bacalaureatul naţional şi, după aceea, are acces spre învăţământul superior.



    Finlanda are unul dintre cele mai performante sisteme de invatamant din lume, iar secretul sta in importantele reforme educationale, implementate in urma cu 40 de ani.
    Lucrul care contrariaza cel mai mult in acest sistem de invatamant este faptul ca nu se dau teme si nu se fac evaluari pana la o varsta destul de mare, precum in alte state din Occident.Business Insider a trecut in revista "minunile" din scoala finlandeza.

    Copiii din Finlanda nu incep scoala pana nu implinesc varsta de sapte ani si toti invata in aceeasi clasa, indiferent de istetimea lor. 

    Invataceii primesc foarte rar teme sau evaluari pana cand ajung in perioada adolescentei. Mai mult, ei nu sunt deloc evaluati in primii sase ani de scoala, iar primul test adevarat are loc la varsta de 16 ani.

    Finlanda investeste cu 30% mai putin decat Statele Unite, pentru fiecare elev, iar acelasi procent reprezinta numarul copiilor care primesc ajutor suplimentar, in primii noua ani, ceea ce in Romania poarta numele de meditatii. 

    Tara are cel mai mare procent, din Europa, al elevilor care ajung la facultate, 66%, iar 93% dintre finlandezi promoveaza liceul. In acelasi timp, diferenta dintre cei mai slabi si cei mai buni elevieste cea mai mica din lume. 

    Finlanda pune mare pret pe cercetare si experimente inca din scoala, astfel ca se formeaza clase cu cel mult 16 elevi, care se concentreaza pe experimente practice.

    Aproximativ 43% dintre elevii de liceu urmeaza o scoala de dezvoltare a vocatiilor sau abilitatilor, iar toti copiii beneficiaza de un total de 75 de minute de pauza, la scoala, in fiecare zi.


    Bac de Second Hand

    Patriarhul Daniel critică si nu face nimic !

    Cel mai usor este sa critici , Preasfinte Daniele , mai greu este sa vrei si sa faci ceva pentru enoriasii care te-au imbogatit pînă dincolo de caciula țuguiată !
    Pune-ti mîna , părințele și face-ți ceva pentru poporul Roman , face-ti camine pentru batrani si nevoiasi , ajutati saracii , sprijiniti copii si familiile sarace , că destul v-ați imbuibat pe spinarea lor , prin dîri la botez, dîri la inmormantare , dîri de sărbători , dări pe locul de veci , dari pe spovedanii , numai dări și cam atît face-ți părințele !

    Patriarhul Daniel critică dur învăţământul românesc şi "degradarea spirituală şi socială"

     
    Patriarhul Daniel al Bisericii Ortodoxe Române. (Andrei Popescu/Epoch Times România)
    "În contextul rezultatelor deosebit de slabe înregistrate la examenul de bacalaureat din ultimii doi ani, cu o medie de promovabilitate de sub 50%, este necesară o analiză sinceră şi lucidă a sistemului de învăţământ din ţara noastră", precizează Patriarhul Daniel într-un mesaj adresat cu ocazia începerii unui nou an şcolar.
    Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, mai spune că ”lipsa de valori perene, de repere credibile şi de motivaţii solide” din societatea şi şcoala românească a atins cote ”alarmante”.

    "În contextul rezultatelor deosebit de slabe înregistrate la examenul de bacalaureat din ultimii doi ani, cu o medie de promovabilitate de sub 50%, este necesară o analiză sinceră şi lucidă a sistemului de învăţământ din ţara noastră. Cauzele eşecului din şcoala românească sunt multiple, iar unele dintre acestea au fost şi vor mai fi analizate de specialiştii din diverse instituţii abilitate, în special inconsecvenţa şi instabilitatea sistemului educaţional. La acestea se mai adaugă şi criza spirituală şi morală din societatea românească. Se pare că acumularea de valori intelectuale este tot mai mult înlocuită cu acumularea de bunuri materiale, încât astăzi nu mai valorează mult o cultură aleasă, ci doar o avere frumoasă. Iar dictonul «cine are carte are parte» nu mai este valabil, deoarece oamenii bine pregătiţi sunt prea puţin plătiţi. Prin urmare, acum «cine are carte pleacă departe», adică în străinătate", a mai precizat Patriarhul.
    Totodată, Preafericitul relevă faptul că, pentru a opri această "degradare spirituală şi socială, sunt imperativ necesare măsuri legislative şi sociale, dar şi o înnoire spirituală a mentalităţii şi o cultură a valorilor morale".
    "Dorim ca la începutul unui nou an şcolar să adresăm câteva îndemnuri care ţin de misiunea Bisericii în promovarea spiritualităţii creştine în actul educaţional, ştiut fiind că educaţia religioasă în familie şi în şcoală presupune cooperarea Bisericii cu aceste două instituţii majore ale poporului nostru. Întrucât în societatea de azi actul educaţional este tot mai mult afectat de secularism sau indiferenţă spirituală, superficialitate şi lipsă de motivaţie sau de entuziasm pentru cunoaştere, este necesar ca, şi prin intermediul educaţiei religioase, elevii să fie îndemnaţi să urmeze pilda multor personalităţi româneşti care prin cultura, erudiţia şi profesionalismul lor au devenit renumiţi în ţară şi în străinătate, deşi proveneau adesea din familii modeste", mai transmite Patriarhul Daniel.

    duminică, 9 septembrie 2012

    Comunicare şi Evaluare

    Structurarea secvenţelor didactice


    3.1. Orientări metodologice
    Abordarea oralului ca obiect de studiu se poate realiza prin parcursuri di tice diverse, iar această diversitate este determinată, în primul rând, de perspec asupra învăţării. Reiau aici tezele referitoare la formarea capacităţilor de ci nicare orală, generate de impunerea, în anii '80, a modelului comunicativ.33 ] mea este de a defini, cât mai precis, perspectiva didactică pe care o propun râs venţa următoare.
    1.  Exprimarea orală fluentă şi corectă presupune automatizarea aş taţilor de bază. Teza este întemeiată de o viziune behavioristă asupra învăţării,! cum şi de analiza (socio)lingvistică a limbajului elevilor şi a exprimării orale] grijite" a adulţilor. Scopul demersurilor didactice este acela de a apropia 1 elevilor de codul elaborat al adulţilor, definit, mai ales, din punctul de vei structurilor morfologice şi al frazei şi aşezat în afara situaţiei de comunicare 1 aici şi strategiile specifice: ele constau în exerciţii morfologice şi sintactice ascultarea repetată a unor înregistrări de discurs oral „elaborat" sau în activităţi structurare de text, supravegheate îndeaproape de profesor.
    2.  Exprimarea orală fluentă şi corectă presupune cunoaşterea moduk funcţionare a limbii. Această perspectivă se opune celei precedente chiar daca s pul este acelaşi, şi anume cunoaşterea codului oral standard. Fundamentarea ti s-a realizat prin analize lingvistice şi ipoteze psihologice ce considerau câ sti nirea oralului presupune conştientizarea modului de funcţionare a limbii. A» perspectivă s-a concretizat în analiza de text oral transcris, text produs fie în «î şcolii, fie în clasă, de elevi.
    3.   Exprimarea orală fluentă şi corectă presupune exersarea exprii orale. Această teză a fost generată de o abordare numită „strict comunicaţiona! se întemeiază pe viziunea piagetiană conform căreia dezvoltarea copilului se pi
    33 J. Dolz, B. Schneuwly, Op. cit., pp. 15-l7.
    Partea a Ii-a: Formarea competenţei de comunicare
    ce spontan şi este determinată de propria lui activitate. De aici şi specificul strate­giilor didactice ce propun crearea, în clasă, a unor contexte de comunicare diverse (din punctul de vedere al scopului, al statutului emiţătorului, al continuturilor), con­texte legate fie de viaţa şcolară, fie fictive. Capacităţile vizate sunt mai ales de ordin discursiv şi textual, cele lingvistice fiind puse în umbră în virtutea convin­geai că limba se învaţă şi se cizelează prin practicare şi nu prin intervenţii siste­matice.
    4. Exprimarea orală fluentă presupune exersarea exprimării orale şi analiza ei. Această teză defineşte abordarea „comunicaţională mixtă", direcţie ce insistă deopotrivă asupra necesităţii de a exersa limba în contexte variate şi asupra con­ştientizării aspectelor lingvistice, textuale şi discursive puse în scenă prin actul de comunicare.
    i.2. Tipuri de activităţi
    Aşa cum s-a putut remarca, cele patru direcţii ale didacticii oralului au infor­mat diferit modul de structurare a strategiilor didactice. în ceea ce mă priveşte, consider că opţiunea pentru o singură orientare metodologică poate fi riscantă; şi ista, datorită faptului că formarea competenţei de comunicare este determinată atât ie practicarea limbii în contexte diverse şi semnificante, cât şi de asimilarea unor cunoştinţe despre modul de funcţionare a limbii, despre sistemul şi subsistemele ei. Dintre tezele prezentate mai sus, cea mai apropiată de definiţia actuală a competenţei de comunicare (ansamblu al cunoştinţelor şi capacităţilor pe care subiectul le mobilizează în situaţiile de receptare şi producere de text oral) este cea informată de abordarea „comunicaţională mixtă". în cadrul ei, activităţile de comu­nicare globală sunt dublate de secvenţe reflexive, ce permit aprofundarea expe­rienţei de comunicare şi, deci, restructurarea cunoştinţelor despre procesul comu­nicării. Această perspectivă exclude însă activităţile de asimilare a cunoştinţelor, demersuri în absenţa cărora experienţele de comunicare rămân încercări fruste, a căror repetare nu duce la cizelarea capacităţilor de comunicare.
    Acesta este motivul pentru care consider că, în orele de comunicare, este necesară prezenţa celor două tipuri de activităţi, şi anume activităţile de asimilare de cunoştinţe şi cele de comunicare globală. Prima categorie poate fi orientată înspre învăţarea unor aspecte legate de tipologia textelor, de structura lor, înspre aprofundarea unor aspecte legate de dimensiunea paraverbală sau nonverbală, de situaţia de comunicare, de funcţiile limbajului etc. în proiectarea acestor demersuri, esenţială îmi pare a fi circumscrierea fermă a ariei cunoştinţelor şi proiectarea lor pe un fundal mai larg, menit să le pună în relaţie cu informaţiile deja asimilate şi să kjustifice.
    Activităţile de asimilare a cunoştinţelor pot fi concepute fie ca secvenţe inde-pendente, fie ca mini-lecţii ce preced activităţile de comunicare globale. în funcţie de timpul avut la dispoziţie şi de miza lor, parcursurile pot fi proiectate: a) inductiv (ti: se analizează un fragment de dialog cu scopul de a defini parametrii situaţiei k comunicare); b) deductiv (ex.: se oferă definiţia expunerii orale şi apoi se trece la analiza unui expuneri transcrise, cu scopul de a exemplifica trăsăturile speciei);
    90   Alina Pamfil: Limba şi literatura română în gimnaziu
    c) analogice (ex.: se actualizează legile rezumării şi apoi se trece la rezuma orală) sau d) expozitive (ex.: se prezintă modalităţi de a respinge opinia partenerul! de dialog, se dau serii de conectori textuali, variante de intrare în dialog, structi unei prezentări de carte etc).
    Dar asimilarea acestor informaţii nu are sens decât în situaţia în care elev» fi reinvestite în secvenţe de comunicare globală. Acestea din urmă constaţii „practicarea" limbii sau, altfel spus, în punerea în scenă a unor situaţii complete m comunicare orală, situaţii ce permit exersarea şi rafinarea competenţei de con nicare într-o manieră integrată.
    în economia orelor consacrate oralului, consider că ponderea cea mai mi trebuie să o aibă activităţile de comunicare globală. Justificarea acestei afirmaţii j află în specificul procesului de formare a capacităţilor de comunicare, realizat pn-oritar (nu şi exclusiv) prin procese de achiziţie şi nu prin învăţare. Şi e suficient! ne gândim la modul în care copilul ajunge să comunice în limba maternă; perfa manta pe care o atinge în foarte puţini ani nu se datorează faptului că părintele învaţă limba, ci faptului că este aşezat permanent în contexte de viaţă ce facilitai, achiziţia.
    O variantă coerentă de activităţi de comunicare globală este cea compis dintr-o etapă preliminară, din activitatea de comunicare propriu-zisă şi din etapai evaluare şi / sau reflecţie. Modul de structurare a etapelor depinde, fără îndoială,'. specia orală vizată, dar, dincolo de diferenţe, se pot contura o serie de paşi coma
    Astfel, etapa preliminară poate cuprinde: a) fixarea temei expunerii / diak gului / dezbaterii, strângerea de informaţii, selectarea şi structurarea lor şi, aed unde este cazul, redactarea unor note ce pot susţine discursul oral; b) fixarea roit rilor, definirea lor şi prezentarea unor fişe de control ce permit pregătirea intern ţiei orale; conţinutul acestor fişe se va regăsi şi pe foile de evaluare ale obsen-torilor.
    Activitatea propriu-zisă este momentul central al demersului didactic şi« stă în punerea în scenă a secvenţei de comunicare. în măsura în care este posibil, bine ca această activitate să fie înregistrată, iar înregistrarea să fie folosită ca sş al evaluării activităţii. Mai mult, profesorul şi / sau elevii pot transcrie înregistraţii obţinând astfel un suport mult mai fidel pentru analiză, evaluare şi reflecţie.
    Etapa a IlI-a cuprinde secvenţele de evaluare şi reflecţie. Formele posib ale evaluării sunt: a) autoevaluarea realizată de participanţii la comunicare, b) e\ luarea realizată de observatori şi c) evaluarea realizată de profesor. Momentele si cesive de evaluare pot fi substituite reflecţiei sau pot fi prelungite printr-o secvei de reflecţie propriu-zisă; ea va consta în reluarea tuturor paşilor parcurşi de elevi în fixarea aspectelor aprofundate sau învăţate prin intermediul secvenţei de con nicare.
    Structurarea fişelor de control şi evaluare o văd realizată în funcţie de cu ponentele discursului oral, de specie, de nivelul cunoştinţelor şi capacităţilor şii finalitatea activităţii. Prezint în continuare cei patru parametri ce pot structura fişt de control şi evaluare.
    Partea a Ii-a: Formarea competenţei de comunicare   91_   ___
    Parametrii fişei de control şi evaluare
    Conţinutul
    Componenta
    Componenta
    Componenta
    discursului oral
    verbală
    nonverbală
    paraverbală
    adecvarea la
    - dimensiunea lingvistică -
    - elemente chines-
    vocea, calitate,
    tema expune-
    utilizarea corectă a aspecte-
    tezice: privirea,
    melodie, debit,
    rii, dialogului
    lor de ordin fonetic, lexical
    atitudini corporale,
    inflexiuni, into-
    ■ pertinenţa
    precum şi a aspectelor de
    mişcări, gesturi,
    naţie, pauze,
    intervenţiilor
    sintaxă a propoziţiei şi a
    expresia feţei;
    respiraţie.
    ■claritatea ide-
    frazei;
    - poziţia locutorilor:

    ilor, înlănţuirea
    - dimensiune textuală (cu-
    modul de ocupare a

    lor logică etc.
    noaşterea şi utilizarea regu-
    locurilor, spaţiul per-


    lilor şi procedeelor care asi-
    sonal, distanţele;


    gură organizarea generală a
    - aspectul exterior;


    unui text: legătura între fra-
    - modul de amena-


    ze, coerenţa între părţi,
    jare a spaţiului şi a


    structura textuală narativă,
    documentelor (dis-


    descriptivă, argumentativă şi
    punerea graficelor,


    explicativă);
    foliilor, înregistrările,


    - dimensiunea discursivă
    notele etc).


    (cunoaşterea şi utilizarea



    regulilor şi procedeelor care



    determină folosirea limbii în



    context: utilizarea registrelor



    limbii, normelor de interac-



    ţiune verbală, cunoaşterea



    parametrilor situaţiei de co-


    r
    municare etc).


    Transpunerea acestor parametri în fişele de control se poate realiza prin prezentarea componentelor drept obiective şi prin formularea lor în enunţuri nomi­nale, în propoziţii interogative sau în propoziţii afirmative. Primele două variante pot structura fişele de control şi autoevaluare, iar ultima, fişele de evaluare.
    13. Fişe de control şi evaluare
    Prezint, în continuare, o fişă de control şi una de evaluare structurate pentru realizarea monologul demonstrativ la clasa a VIII-a.
    Temele de demonstraţie / argumentaţie propuse elevilor sunt: 1. Nuvela Popa W este un text despre transformarea unui om vanitos în „omul lui Dumnezeu"; 2 Nuvela Popa Tanda este un text despre ineficienta cuvântului şi despre forţa modelatoare a faptei. 3. Nuvela Popa Tanda este un text despre formele prin care ie putem adresa celorlalţi / prin care putem schimba comportamentul celorlalţi.
    Activitatea se desfăşoară în cele trei etape enunţate mai sus, iar secvenţa preliminară - de documentare şi structurare - se realizează prin activităţi pe grupe. harul grupelor corespunde numărului temelor; din fiecare grupă vor susţine ipentaţia orală doi-trei elevi, evaluarea fiind realizată de ceilalţi membri ai
    92  Alina Pamfil: limba şi literatura română în gimnaziu
    Fişă de controf4
    I.   Conţinutul discursului
    am recitit nuvela din perspectiva temei; am selectat informaţia pentru argumentaţie.
    II.  Componenta verbală
    1. dimensiunea textuală
    am construit intrarea în text printr-o introducere clasică / prin I mularea unui adevăr general / printr-o declaraţie de intenţie/prii o frază provocatoare;
    am construit ieşirea din text prin reluarea tezei / printr-un rezui final / printr-un un cuvânt de spirit / printr-o frază şocantă; am construit miezul argumentaţiei şi am verificat: a) valoa argumentelor; b)  gradarea argumentelor;  c)  locul exemplel d) folosirea corectă a organizatorilor textuali.
    2. dimensiunea lingvistică
    am formulat corect din punct de vedere lexical şi sintactic.     1
    3. dimensiunea discursivă                                                              *
    am decis în ce calitate vorbesc: în calitate de persoană individa
    („eu" ca elev, cititor etc), de reprezentant al unui grup („noi"
    elevii, - colegii de echipă etc); vorbesc impersonal, exprim opn
    generale;
    am decis cui mă adresez: profesorului / întregii clase / unor cui
    cători / unor neiniţiaţi / unui grup compact / unor ascultători diver
    am decis ce registru lingvistic folosesc.
    III. Componenta paraverbală şi cea nonverbală.
    am exersat / am reflectat asupra modului în care voi folosi i voi privi ascultătorul şi voi rosti textul.
    Fişa de evaluare se va structura în consonanţă cu fişa de control, ia rentele, puţine la număr, se vor concretiza în formulare, în eliminarea aspect* ţin de pregătirea monologului şi în diversificarea aspectelor specifice expui orale. Dată fiind dificultatea evaluării, sugerez ca observatorii să urmărească \ una dintre componentele comunicării. Sarcinile de observare vor fi distribuit? aşa fel încât, prin reunirea lor, să poată fi realizată evaluarea globală a discursului
    I.   Conţinutul discursului
    a fost argumentaţia adecvată temei enunţate? a aprofundat sufla tema? tratarea a fost globală sau structurată în micro-teme?
    34 Din fişa dată elevilor vor lipsi rândurile ce denumesc componentele şi dimensiunile discursului oral, tic posibilitatea de a fi redenumite: ex. conţinutul, textul, limbajul, situaţia de comunicare, aspecte paravefc nonverbale. Prezenţa, în textul meu, a acestor specificări este justificată de intenţia de a face vizibil modul deT nizare a fişelor în funcţie de parametrii comunicării.
    I
    Partea a Ii-a: Formarea competenţei de comunicare   93_
    D. Componenta verbală
    1. dimensiunea textuală
    -    cum s-a realizat intrarea în text, dar încheierea?
    -     cum s-a realizat argumentaţia propriu-zisă (valoarea argumentelor; gradarea argumentelor; locul exemplelor; folosirea corectă a orga­nizatorilor textuali)?
    2. dimensiunea lingvistică
    -     cum a fost exprimarea din punct de vedere lexical şi sintactic? ce tip de limbaj a folosit?
    15. dimensiunea discursivă -    în ce calitate a prezentat textul? -    cum s-a adresat auditoriului? -    cum şi-a adecvat textul la contextul de comunicare? E(
    E Componenta paraverbală şi cea nonverbală
    -     care a fost tonul, dar ritmul vorbirii?
    -     cum a privit auditoriul, cum s-a mişcat, cum şi-a folosit notiţele?
    (Concluzii
    Fişele prezentate aici nu sunt propuse ca modele, ci ca variante posibile de structurare a sarcinilor de lucru. Acelaşi regim îl au şi tiparele de structurare a activităţilor de comunicare globală. Principiile formulate în această secţiune nu ilau însă sub semnul ipoteticului şi la unul dintre ele doresc să revin cu câteva precizări. E vorba de imperativul corelării activităţilor de comunicare cu cele con­sacrate studiului limbii sau literaturii. Activitatea propusă anterior a fost gândită în prelungirea analizei de text literar, iar problematica aleasă exemplifică teza referi­toare la importanţa subiectului în ora de comunicare; la importanţa reperelor etice ji a calităţii reflecţiei exprimate în discursul oral.
    Fără îndoială, obiectivele activităţilor de comunicare vizează prioritar forma­rea unor capacităţi de receptare şi producere de text, obiective concretizate în asi­milarea unor forme culturale ritualizate sau „specii" (ex.: expunerea, dialogul for­mal etc.) şi a procedeelor ce le caracterizează (tehnici de organizare a argumen-tlor, de ascultare activă, de formulare a întrebărilor, de relansare a discuţiei etc). Atingerea acestor ţinte nu exclude însă alegerea atentă a subiectului şi aprofun-în secvenţele anterioare activităţilor de comunicare propriu-zisă. După J. şi B. Schneuwly, alegerea temei se realizează în funcţie de următoarele di-wsiuni: a) dimensiunea psihologică, ce include motivaţiile, afectele şi interesele dmlor; b) dimensiunea cognitivă, ce trimite la complexitatea temei şi la nivelul de anoştinţe al elevilor; c) dimensiunea socială, ce vizează densitatea socială a temei, ipotenţialitatea polemică, mizele, aspectele etice, prezenţa ei reală în interiorul sau ioafara şcolii şi faptul că ar putea genera un proiect al clasei, care ar interesa elevii, y) dimensiunea didactică, ce pretinde ca tema să nu fie „prea cotidiană" şi să
    94   Alina Pamfil: Limba şi literatura română în gimnaziu
    conţină aspecte noi, aspecte de învăţat (de l'apprenable)}5 Pentru această discul! reţin, în mod special, sublinierile legate de complexitatea temei, de dimensiunea: etică şi socială, precum şi indicaţia legată de evitarea subiectelor prea coma Dacă în învăţarea limbii a doua sau a limbilor străine, prezenţa acestui tip i subiect poate fi uşor justificată, în ora de limbă maternă plinătatea temei trebuiţi rămână unul din criteriile de selecţie. Iată, de pildă, o serie de teme de dialo. înseriate în funcţie de aceste deziderate: Unde să ne petrecem vacanţa? Ce cart alegem pentru a fi discutată în clasă? în funcţie de ce criterii ne alegem cărţile Cum ne uităm la reclame? Ce poveste, obicei, obiect ai dori să nu dispară? i de discuţie dense şi provocatoare oferă, de asemenea, majoritatea textelor 1 propuse în manuale: raportul dintre mamă şi copii, dintre individ şi statului (Baltagul, de Mihail Sadoveanu); raportul între realitate şi vis (îâa când zăpezile sunt albastre, de Fănuş Neagu), adolescenţa şi spiritul de aveitt (Cireşarii, de Constantin Chiriţă) etc. în marginea textelor literare se poate k majoritatea speciilor vizate de programă: dialogul (prin discuţii pe marginea tem dar şi prin jocuri de rol de tipul „imaginează-ţi dialogul dintre Nică şi Smarani Smărăndiţa / David Creangă..."), descrierea şi rezumatul oral, monologul expoa* şi demonstrativ. Ancorarea tuturor orelor de comunicare în tematica textelor rare nu este o bună soluţie, ca de altfel nici focalizarea excesivă asupra coti nului. De aici şi recomandarea legată de ponderarea atentă a ariilor tematice \, alegerea, în interiorul lor, a unor teme cu impact formativ; prin asemenea te activităţile de comunicare pot ţinti dincolo de formarea şi cizelarea capacitâtili pot extinde sfera înţelegerii. Prin asemenea teme, „a învăţa strategii de coraunra şi „a comunica pentru a învăţa" se pot întâlni în spaţiul aceloraşi ore.
    Alegerea unor subiecte dense şi pregătirea lor permite evitarea riscuri pândesc demersurile didactice cu miză exclusiv utilitară. Despre aceste riscuri i beşte elocvent J. Gage şi a vorbit, de mult, Socrate: „Dacă abordările teta sunt justificate de scopul formării competenţei, ce justifică oare situarea coş tentei ca finalitate a educaţiei? Răspunsul cel mai frecvent este argumentul i' ţarist [...]. Se spune că elevii au nevoie să ştie să comunice ca să-şi rezolve pro: mele concrete ale vieţii, ca să obţină note mai bune în şcoală, ca să obţină sk mai bune mai târziu. [...]. De vreme ce aceste scopuri nu pot fi cu uşurinţă ut jate, s-ar putea totuşi invoca acuzele lui Socrate împotriva modului de predaţi sofiştilor [...]. Sofiştii erau, în formare, specialişti de vocaţie, prin excelenţâi promis să ofere omului capacităţi eficiente, capacitatea de a stăpâni situaţia ş a-şi promova cauza cu succes. Dar, după cum a observat Socrate, capacitatea face distincţie între cauzele bune şi cele rele, ea nu îl face pe om să observe ta tatea sau dreptatea şi îi oferă doar artificii standardizate ce funcţionează în sil standard" (t. ra.).36
    35 J. Dolz şi B. Schneuwly, Op. cit., pp 36-37.

    Aria şi volumul

      Metodă de calcul