Se afișează postările cu eticheta Comunicare. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Comunicare. Afișați toate postările

marți, 1 aprilie 2014

ELEVII PREMIATI DE NASA





Românii au golit vitrina cu premii de la NASA. 77 de distincţii au obţinut elevii Colegiului „Mircea cel Bătrân” din Constanţa la concursul de Proiecte Spaţiale. Asta în timp ce participanţii din Statele Unite au primit de zece ori mai puţine. Trei echipe româneşti au ocupat primul loc la categoriile lor pentru că au reuşit să creeze condiţii de viaţă pe Lună şi Marte, deocamdată doar teoretic.

Este al unsprezecelea an consecutiv în care elevii Colegiului Mircea cel Bătrân din Constanţa sunt remarcaţi la NASA. De fiecare dată au primit premii la concursul de Proiecte spaţiale, însă niciodată atât de multe – 77, dintre care 11 premii I. Juriul american a fost impresionat de ideea staţiei Hellios de pe Marte.

„Noi am vrut să facem un prim pas către colonizarea în Marte, am introdus şi idei, cum am putea să facem, să Terra-formăm planeta, adică cum să o facem locuibilă fără condiţii, fără aparatură”, spune Andreea Diana Catană, una dintre elevele premiate de NASA.

Vezi și

  1. Schema de tratament pentru cazurile ușoare de Covid-19

  2. Romania traiește , încă ,  din inertia bogățiilor create in Epoca Comunistă

  3. Scara de valori a societății romanești 

  4. Europa privită din viitor

  5. Hrana vie

  6. Planurile in derulare sunt o munca in progres,  veche de sute de ani  

  7. Destinatii uimitoare pe glob

  8. Miracolul japonez- Drum reconstruit în patru zile

  9. Primarul care nu frură

  10. Duda a pus mâna pe Casa Regală

  11. Nu poti multiplica bogatia divizand-o !  

  12. Evolutia Laptop - Cântărea 5,44 kg

  13. O Nouă Republică

  14.    A fi patriot nu e un merit, e o datorie.! 

  15. În vremea monarhiei, taranii romani reprezentau 90% din populatie si nu aveau drept de vot.

  16. Miracolul din Noua Zeelandă - LYPRINOL

  17. Cea mai frumoasă scrisoare de dragoste

  18. Locul unde Cerul se uneste cu Pamantul

  19. Fii propriul tău nutriționist

  20. Maya ramane o civilizatie misterioasa

  21. Slăbești daca esti motivat

  22. Serbet de ciocolata

  23. Set medical Covid necesar acasă

  24. Medicament retras - folosit în diabet

  25. Brexit-ul - Spaima Europei

  26. Virusul Misterios

  27. Inamicul numărul unu al acumulatorilor 

  28. Sistemele solare - apă caldă

  29. Economisirea energiei electrice

  30.  Hoțul de cărți

  31. Aparitia starii de insolventa

  32. TRUMP ESTE PRESEDINTE

  33. Microbii din organismul uman

  34. Despre islamizarea Europei. O publicăm integral.  Și fără comentarii. 

  35. „Naţiunea este mai importantă ca Libertatea !”

  36. Masca ce omoară virusul     O veste de Covid  

  37. Primul an de viaţă - Alocatia pentru copil  

  38. Tavalugul Marelui Razboi - Globaliyarea - Asasinii Economici




Viitorul este promiţător şi pentru cei care au trimis pentru prima oară la NASA proiectele lor despre colonizarea universului.

„A fost o experinţă foarte dură, dar cu un final fericit pentru noi că am luat locul 1”, afirmă Laura Maria Dumbravă, elevă premiată.

Şi Andra a obţinut tot un premiu I. În anii trecuţi a muncit în echipă, dar acum s-a simţit pregătită să intre în cursă singură.

„A trebuit să mă autoevaluez foarte bine şi să creez cu propria mea minte concepte noi”, spune Andra Manţighian.

„Totul a fost făcut de ea. Eu doar am pus, eventual mici frâne acolo unde mintea ei o luase mult înainte… aşa sunt adulţii, mai taie din elan”, afirmă Lucian Oprea, profesor de fizică.


Profesorii cred cu tărie în viitorul acestor elevi.

„Sunt convins că aceşti copii ai noştri vor fi bunicii staţiilor orbitale, oraşelor care vor gravita în Univers”, susține Vasile Nicoară, directorul Colegiului.

Elevii sunt invitaţi la sediul NASA din Washington pentru a-şi susţine proiectele în faţa specialiştilor americani. Dar, pentru că drumul trebuie plătit de părinţii, prea puţini vor fi cei care vor ajunge la Agenţia Naţională Spaţială Americană.           Sursa

joi, 25 aprilie 2013

Conferinta Natională a Studentilor // 1966

Educaţie, ştiinţă, cultură XXII



1965, 19 martie. Deschiderea Conferintei nationale a studentilor // 1966, 29 martie. Institutul de agronomie Timisoara. Ora de lucrari practice de fitopatologie // 1966. Inaugurarea noului local al scolii nr. 192  din Bucuresti // 1968. Practica de laborator la Institutul de Petrol si Gaza Bucuresti // 1969, 15 iunie. Defilare cu ocazia zilei pionerilor // 1972, 23 aprilie. Vizita unui grup de pioneri din Pitesti la Muzeul de Istorie a Partidului // 1972, 29 ianuarie. Elevi de la Liceul economic Bistrita invatand scrisul la masina // 1972, 29 ianuarie. Elevi de la Liceul economic Bistrita invatand scrisul la masina // 1972, 8 noiembrie. Laboratorul de masuri si automatizare de la Licul de chimie din Ploiesti // 1972. Ora de atelier la Scoala generala nr. 46. Bucuresti // 1975, 3 noiembrie. Congresul X al U.T.C. // 1975, noiembrie. Spectacol festiv dedicat celui de al X-lea Congres al UTC // 1977. Cuplul Ceausescu la gradinita Intreprinderii textile Moldova din Botosani // 1978, 2 mai. Ziua tineretului. Festivitatea de pe stadionul Republicii din Bucuresti // 1978. Laborator al Facultatii de mecanica a Institutului Politehnic din Cluj // 1979. Laborator de echipamente pentru prelucrarea datelor la Facultatea de mecanica fina din Bucuresti // 1980. Ora de laborator la Liceul industrial metalurgic din Beclean, judetul Bistrita Nasaud // 1982. Liceul agricol Ion Ionescu de la Brad din Roman // 1982. Practica la Institutul de Agronomie din Craiova // 1982. Studenti ai  Institutului Agronomic N. Balcescu din Bucuresti la practica // 1982. Studenti la horticultura la Institutul Agronomic N. Balcescu din Bucuresti // 1982. Tabara pionerilor din Sacele, Gorj // 1983, 3 iunie. Expozitie de lucrari practice la Liceul industrial nr. 2, Bucuresti // 1983, 3 iunie. Expozitie de lucrari practice realizate de elevii Liceului nr. 2 Bucuresti // 1983. Facultatea de constructii navale a Universitatii din Galati // 1984. Cabinetul de limba romana al Scolii generale Livada. jud. Satu Mare // 1984. Ora de curs la Liceul agroindustrial Fierbinti, Ialomita // 1985, 13 aprilie. Simpozionul cu tema Dreptul la educatie, drept fundamental al tinerei generatii // 1985, februarie. Vizita la intreprinderea 23 august // 1985. Brigadieri pe santierul canalului Dunare-Bucuresti // 1986, 19 aprilie. Seminar european studentesc cu tema Contributia invatamantului superior la dezvoltarea economico-sociala // 1986, 23 noiembrie. Tineri de pe Santierul National al Tineretului Dambovita votand la referendum // 1986, 5 august. Festivitatea de deschidere a Santierului National al Tineretului Canalului Dunare-Bucuresti // 1986, iulie. Palatul Pionerilor si Soimilor Patriei // Atelier la Scoala generala 46 din Bucuresti // Atelierele scoala si de prototipuri ale Institutului Politehnic Traian Vuia, Timisoara // Camping // Cantina caminului studentesc 6 Martie. Bucuresti // Cantina Scolii Petrol-Chimie din Ploiesti // Curs la Facultate de Chimie tinut de Ilie Murgulescu // Curs la I.M.F. Cluj // Deschidere an scolar // Deschiderea anului universitar 1970-1971 la Sala Palatului // Elevii Liceului economic Bistrita invatand calculul la masinile electrice // Institutul politehnic Cluj. Facultatea de electronica // Laborator de stiinte sociale la Institutul Petrol si Gaze Bucurest // Laboratorul de mineralogie la Institutul Petrol si Gaze Bucuresti // Liceul agroindustrial din Fierbinti, judetul Ialomita // Liceul industrial energetic nr. 4 Bucuresti // Liceul nr. 39 din Bucuresti. Predarea limbilor staine // Lucrare de diploma a studentilor de la Facultatea de electronica din Bucuresti // Lucrari de laborator la Facultatea de biologie din Bucuresti // Noua cladire a Liceului din Sf. Gheorghe // Ora de curs la Institutul Politehnic din Cluj, Facultatea de electronica // Ora de gimnastica // Ora de laborator la Facultatea de chimie din Institutul Politehnic Timisoara // Ora de laborator la scoala profesionala Unirea din Bucuresti // Ora de practica la Institutul de mine din Petrosani // Predarea limbilor straine la Liceul nr. 29 din Bucuresti // Scoala nou contruita in Bucuresti // Tabara Sacele din judetul Gorj // Tineretul gorjean pe santierul de constructii din Targu Jiu

Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, a inițiat și dezvoltat, încă din anul 1966, această direcţie privind educarea prin artă şi cultură, oferind studenţilor posibilitatea de a deveni ei înşişi creatori de artă şi cultură , realizatori de producţii artistice care să fie apreciate, în primul rând, de colegii lor, iubitori şi consumatori ai actului artistic.

Relaţia aceasta de creator-consumator s-a conturat clar în Clubul Cultural Studenţesc unde cele două soluţii alternative se regăsesc integrate în programe de activităţi specifice. Înţelegând rolul culturii în formarea personalitaţii tinerilor, garanţi ai dezvoltării durabile şi ai progresului unei societaţi, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca asigură condiţii pentru desfăşurarea acestui gen de activităţi specifice clubului cultural studenţesc.

Obiectivele fixate ale acestui centru cultural se referă la înfiinţarea şi menţinerea de formaţii artistice studenţeşti, pe genuri diferite, la prezentarea producţiilor artistice proprii în spectacole, festivaluri, concursuri locale, naţionale şi internaţionale precum şi la organizarea unor activitaţi pentru studenţi ca: expozitii, simpozioane, conferinte, lansari de carte, cursuri de dans, serate şi aniversări studenţeşti. Programele şi proiectele clubului sunt concepute de referenţii culturali împreună cu studenţii din formaţii, cu reprezentanţii organizaţiilor studenţeşti din universitate şi cu instructorii - colaboratori de specialitate artistică.

Obiectivele clubului

  • Armonizarea programului cultural la oferta educaţională a instituţiei de învăţământ superior
  • Identificarea unor metode de lucru adecvate pentru ca studenţii să-şi însuşească temeinic datele şi cunoştinţele necesare iniţierii şi promovării unor proiecte de valoare reală
  • Asigurarea condiţiilor corespunzătoare realizării conţinutului practic şi educativ-formativ al proiectului ales
  • Asigurarea modalităţilor de evaluare a proiectelor şi producţiilor artistice realizate prin prezentarea acestora în spectacole, festivaluri, serate studenţeşti, turnee artistice naţionale şi internaţionale
  • Cultivarea sensibilităţii şi expresivităţii în scopul împlinirii personale şi a promovării unei vieţi de calitate.

Vezi și

  1. Schema de tratament pentru cazurile ușoare de Covid-19

  2. Romania traiește , încă ,  din inertia bogățiilor create in Epoca Comunistă

  3. Scara de valori a societății romanești 

  4. Europa privită din viitor

  5. Hrana vie

  6. Planurile in derulare sunt o munca in progres,  veche de sute de ani  

  7. Destinatii uimitoare pe glob

  8. Miracolul japonez- Drum reconstruit în patru zile

  9. Primarul care nu frură

  10. Duda a pus mâna pe Casa Regală

  11. Nu poti multiplica bogatia divizand-o !  

  12. Evolutia Laptop - Cântărea 5,44 kg

  13. O Nouă Republică

  14.    A fi patriot nu e un merit, e o datorie.! 

  15. În vremea monarhiei, taranii romani reprezentau 90% din populatie si nu aveau drept de vot.

  16. Miracolul din Noua Zeelandă - LYPRINOL

  17. Cea mai frumoasă scrisoare de dragoste

  18. Locul unde Cerul se uneste cu Pamantul

  19. Fii propriul tău nutriționist

  20. Maya ramane o civilizatie misterioasa

  21. Slăbești daca esti motivat

  22. Serbet de ciocolata

  23. Set medical Covid necesar acasă

  24. Medicament retras - folosit în diabet

  25. Brexit-ul - Spaima Europei

  26. Virusul Misterios

  27. Inamicul numărul unu al acumulatorilor 

  28. Sistemele solare - apă caldă

  29. Economisirea energiei electrice

  30.  Hoțul de cărți

  31. Aparitia starii de insolventa

  32. TRUMP ESTE PRESEDINTE

  33. Microbii din organismul uman

  34. Despre islamizarea Europei. O publicăm integral.  Și fără comentarii. 

  35. „Naţiunea este mai importantă ca Libertatea !”

  36. Masca ce omoară virusul     O veste de Covid  

  37. Primul an de viaţă - Alocatia pentru copil  

  38. Tavalugul Marelui Razboi - Globaliyarea - Asasinii Economici


miercuri, 13 martie 2013

George Cosbuc - Cantece de Vitejie


George Cosbuc 1866 - 1918



CÂNTEC (ŢARĂ-AVEM ŞI NOI SUB SOARE)


Ţară-avem şi noi sub soare,
Şi-o râvnesc duşmani destui,
Dar prin vremi asupritoare
N-am lăsat-o nimănui.
E bogată, zici ! Vezi bine,
E bogată, căci în ea
Multe inimi sunt, străine,
Şi-i frumoasă, că-i a mea.
Dacă-i mică, nu-i de-ocară,
Căci viteji în ea mai sunt,
Şi-apoi şi la noi în ţară
Creşte fierul din pământ :
Când voim, îl ştim culege,
Ştim cum să izbim cu el
Când duşmani lipsiţi de lege
Vin spre noi cu gând mişel.


Steag avem şi noi, străine,
Şi-l iubim cu jurământ.
Ziua răului când vine
Ce frumos se zbate-n vânt !
E frumos şi steagul vostru,
Dar pe-al nostru de-l privesc
Tot mai mândru este-al nostu,
Şi mai sfânt, că-i românesc.
Rupt de-asprimile furtunii
Răscolite de duşmani
L-au purtat cinstit străbunii
Prin atât amar de ani.
De ne cheamă azi la moarte,
Veseli mergem la război:
Să dea Domnul să ni-l poarte
Şi nepoţii tot ca noi !


Ştim şi noi o lege sfântă,
Şi de-un veac de ani acum
Stăm cu ochii tot spre ţintă,
Mergem tot pe-acelaşi drum.
Pentru sfânta lege-a crucii,
Pentru limba ce-o vorbim:
Ce de-oţel pe săbii lucii
Pus-am noi de când trăim !
Ştie Dumnezeu de-i bine
Ori de facem vreun păcat –
Dar noi ştim c-aşa e bine
Să ţinem ce-am apucat.
Pentru lege, pentru limbă,
Noi cu gura prindem foc:
Numai vântul se tot schimbă,
Însă munţii stau pe loc.


Sunt şi neamuri mai cu nume,
Mai vestite la război;
Or fi multe poate-n lume,
Câte n-au ajuns la noi,
Dar noi ştim ce ne-nvăţară
Cei ce-au fost, şi când rostim
Vorba sfântă “neam şi ţară”
Noi, străine, tresărim.
Pentru cel ce ne iubeşte,
Tot ce-avem noi dăm cu drag,
Dar când neamul ni-l huleşte
Şi vrăjmaş ne vine-n prag,
Mii de oşti cu el s-aducă:
Noi suntem români destui –
Când de piept cu noi s-apucă,
Aibă-l Ceru-n mila lui ! 

 (George Coşbuc, Versuri). 

Vezi și

  1. Schema de tratament pentru cazurile ușoare de Covid-19

  2. Romania traiește , încă ,  din inertia bogățiilor create in Epoca Comunistă

  3. Scara de valori a societății romanești 

  4. Europa privită din viitor

  5. Hrana vie

  6. Planurile in derulare sunt o munca in progres,  veche de sute de ani  

  7. Destinatii uimitoare pe glob

  8. Miracolul japonez- Drum reconstruit în patru zile

  9. Primarul care nu frură

  10. Duda a pus mâna pe Casa Regală

  11. Nu poti multiplica bogatia divizand-o !  

  12. Evolutia Laptop - Cântărea 5,44 kg

  13. O Nouă Republică

  14.    A fi patriot nu e un merit, e o datorie.! 

  15. În vremea monarhiei, taranii romani reprezentau 90% din populatie si nu aveau drept de vot.

  16. Miracolul din Noua Zeelandă - LYPRINOL

  17. Cea mai frumoasă scrisoare de dragoste

  18. Locul unde Cerul se uneste cu Pamantul

  19. Fii propriul tău nutriționist

  20. Maya ramane o civilizatie misterioasa

  21. Slăbești daca esti motivat

  22. Serbet de ciocolata

  23. Set medical Covid necesar acasă

  24. Medicament retras - folosit în diabet

  25. Brexit-ul - Spaima Europei

  26. Virusul Misterios

  27. Inamicul numărul unu al acumulatorilor 

  28. Sistemele solare - apă caldă

  29. Economisirea energiei electrice

  30.  Hoțul de cărți

  31. Aparitia starii de insolventa

  32. TRUMP ESTE PRESEDINTE

  33. Microbii din organismul uman

  34. Despre islamizarea Europei. O publicăm integral.  Și fără comentarii. 

  35. „Naţiunea este mai importantă ca Libertatea !”

  36. Masca ce omoară virusul     O veste de Covid  

  37. Primul an de viaţă - Alocatia pentru copil  

  38. Tavalugul Marelui Razboi - Globaliyarea - Asasinii Economici



Trei, Doamne, şi toţi trei!
Avea şi dânsul trei feciori,
Şi i-au plecat toţi trei deodată
La tabără, sărmanul tată!
Ce griji pe dânsul, ce fiori,
Când se gândea că-i greu războiul,
N-ai timp să simţi că mori.

Şi luni trecut-au după luni -
Şi-a fost de veste lumea plină,
Că steagul turcului se-nchină;
Şi mândrii codrului păuni,
Românii-au isprăvit războiul,
Că s-au bătut nebuni.

Scria-n gazetă că s-a dat
Poruncă să se-ntoarcă-n ţară
Toţi cei plecaţi de astă-vară -
Şi rând pe rând veneau în sat
Şi ieri şi astăzi câte unul
Din cei care-au plecat.

Şi-ai lui întârziau! Plângând
De drag că are să-i revadă,
Sta ziua-n prag, ieşea pe stradă
Cu ochii zarea măsurând,
Şi nu veneau! Şi dintr-o vreme
Gemea, bătut d-un gând.

Nădejdea caldă-n el slăbea,
Pe cât creştea de rece gândul.
El a-ntrebat pe toţi d-a rândul,
Dar nimeni ştire nu-i ştia.
El pleacă-n urmă la cazarmă
Să afle ce dorea.

Căprarul vechi îi iese-n prag.
- "Ce-mi face Radu?î el întreabă,
De Radu-i este mai cu grabă,
Că Radu-i este cel mai drag.
- "E mort! El a căzut la Plevna
În cel dintâi şirag!

O, bietul om! De mult simţea
Că Radu-i dus de pe-astă lume,
Dar astăzi, când ştia anume,
El sta năuc şi nu credea.
Să-i moară Radu! Acest lucru
El nu-l înţelegea.

Blăstem pe tine, braţ duşman!
- "Dar George-al nostru cum o duce?
- "Sub glie, taică, şi sub cruce,
Lovit în piept d-un iatagan!
- "Dar bietul Mircea?î - "Mort şi Mircea
Prin văi pe la Smârdan.

El n-a mai zis nici un cuvânt;
Cu fruntea-n piept, ca o statuie,
Ca un Cristos bătut în cuie,
Ţinea privirile-n pământ,
Părea că vede dinainte-i
Trei morţi într-un mormânt.

Cu pasul slab, cu ochii beţi
El a plecat, gemând p-afară,
Şi-mpleticindu-se pe scară,
Chema pe nume pe băieţi,
Şi se proptea de slab, sărmanul,
Cu mâna de păreţi.

Nu se simţea de-i mort ori treaz,
N-avea puteri să se simţească;
El trebuia să s-odihnească -
Pe-o piatră-n drum sub un zăplaz
S-a pus, înmormântând în palme-i
Slăbitul său obraz.

Şi-a stat aşa, pierdut şi dus.
Era-n amiazi şi-n miez de vară
Şi soarele-a scăzut spre seară,
Şi-n urmă soarele-a apus,
Iar bietul om sta tot acolo
Ca mort, precum s-a pus.

Treceau bărbaţi, treceau femei,
Şi uruiau trăsuri pe stradă,
Soldaţi treceau făcând paradă, -
Şi-atunci, deştept, privi la ei
Şi-şi duse pumnii strâns pe tâmple:
"Trei, Doamne, şi toţi trei!

Noi Vrem Pământ!
Flămând şi gol, făr-adăpost,
Mi-ai pus pe umeri cât ai vrut,
Şi m-ai scuipat şi m-ai bătut
Şi câine eu ţi-am fost!
Ciocoi pribeag, adus de vânt,
De ai cu iadul legământ
Să-ţi fim toţi câini, loveşte-n noi!
Răbdăm poveri, răbdăm nevoi
Şi ham de cai, şi jug de boi
Dar vrem pământ!

O coajă de mălai de ieri
De-o vezi la noi tu ne-o apuci.
Băieţii tu-n război ni-i duci,
Pe fete ni le ceri.
Înjuri ce-avem noi drag şi sfânt:
Nici milă n-ai, nici crezământ!
Flămânzi copiii-n drum ne mor
Şi ne sfârşim de mila lor -
Dar toate le-am trăi uşor
De-ar fi pământ!

De-avem un cimitir în sat
Ni-l faceţi lan, noi, boi în jug.
Şi-n urma lacomului plug
Ies oase şi-i păcat!
Sunt oase dintr-al nostru os:
Dar ce vă pasă! Voi ne-aţi scos
Din case goi, în ger şi-n vânt,
Ne-aţi scos şi morţii din mormânt; -
O, pentru morţi şi-al lor prinos
Noi vrem pământ!

Şi-am vrea şi noi, şi noi să ştim
Că ni-or sta oasele-ntr-un loc,
Că nu-şi vor bate-ai voştri joc
De noi, dacă murim.
Orfani şi cei ce dragi ne sunt
De-ar vrea să plângă pe-un mormânt,
Ei n-or şti-n care şanţ zăcem,
Căci nici pentr-un mormânt n-avem
Pământ - şi noi creştini suntem!
Şi vrem pământ!

N-avem nici vreme de-nchinat.
Căci vremea ni-e în mâni la voi;
Avem un suflet încă-n noi
Şi parcă l-aţi uitat!
Aţi pus cu toţii jurământ
Să n-avem drepturi şi cuvânt;
Bătăi şi chinuri, când ţipăm,
Obezi şi lanţ când ne mişcăm,
Şi plumb când istoviţi strigăm
Că vrem pământ!

Voi ce-aveţi îngropat aici?
Voi grâu? Dar noi strămoşi şi taţi
Noi mame şi surori şi fraţi!
În lături, venetici!
Pământul nostru-i scump şi sfânt,
Că el ni-e leagăn şi mormânt;
Cu sânge cald l-am apărat,
Şi câte ape l-au udat
Sunt numai lacrimi ce-am vărsat -
Noi vrem pământ!

N-avem puteri şi chip de-acum
Să mai trăim cerşind mereu,
Că prea ne schingiuiesc cum vreu
Stăpâni luaţi din drum!
Să nu dea Dumnezeu cel sfânt,
Să vrem noi sânge, nu pământ!
Când nu vom mai putea răbda,
Când foamea ne va răscula,
Hristoşi să fiţi, nu veţi scăpa
Nici în mormânt!


Pasa Hassan - 1894 Cantece de Vitejie

Pasa Hassan Pe Voda-l zareste calare trecand
Prin siruri cu fulgeru-n mana,
In laturi s-azvarle ostirea pagana,
Caci Voda o-mparte, carare facand,
Si-n urma-i se-ndeasa, cu vuiet curgand
Ostirea romana.

Cu tropote roibii de spaima pe mal
Rup franele-n zbucium si salta;

Turcimea-nvrajbita se rupe\''deolalta
Si cade-n mocirla, un val dupa val,
Iar fulgerul Sinan, izbit de pe cal,
Se-nchina prin balta.

Hassan de\''sub poala padurii acum
Lui Mihnea-i trimite-o porunca;
In spatele-ostirii muntene s-arunca
Urland ienicerii, prin flinte si fum -
Dar pasa ramane alaturi de drum,
Departe de lunca.

Mihai il zareste si-alege vreo doi,
Se-ntoarce si pleaca spre gloata,
Ca volbura toamnei se-nvarte el roata
Si intra-n urdie ca lupu-ntre oi,
Si-o frange degraba si-o bate-napoi
Si-o vantura toata.

Hassan, de mirare, e negru-pamant;
Nu stie de-i vis, ori aieve-i,
El vede cum zboara flacaii Sucevei,
El vede ca Bogdan e suflet de vant
Si-n fata-i puterile turcilor sant
Tariile plevei.

Dar iata-l! E Voda, ghiaurul Mihai!
Alearga navala nebuna,
imprastie singur pe cati ii aduna,
Cutreiera campul, taind de pe cai -
El vine spre pasa: e groaza si vai,
Ca vine furtuna.

\"Stai, pasa, o vorba de-aproape sa-ti spun,
Ca nu te-am gasit nicairea.\" -
Dar pasa-si pierduse si capul, si firea!
Cu fraul pe coama el fuge nebun.
Ca-n gheara de fiara si-n gura de tun
- Mai dulce-i pieirea.

Salbatecul Voda e-n zale si-n fier
Si zalele-i zuruie crunte.
Gigantica poart-o cupola pe frunte,
Si vorba-i e tunet, rasufletul ger,
Iar barda din stanga-i ajunge la cer
Si Voda-i un munte.

\"Stai, pasa! Sa piara azi unul din noi!\" -
Dar pasa mai tare zoreste;
Cu scarile-n coapse fugaru-si loveste
Si gatul i-1 bate cu pumnii-amandoi;
Cu ochii de sange, cu barba valvoi,
El zboara soimeste.

Turbanul ii cade si-1 lasa cazut;
isi rupe cu mana vesmantul,
Ca-n largile-i haine se-mpiedica vantul,
Si lui i se pare ca-n loc e tinut;
Alearga de groaza pieirii batut
Mananca pamantul.

Si-i dardaie dintii, si-i galben pierit!
Dar Alah din ceruri e mare!
Si Alah scurteaza grozava-i carare,
Caci pasa-i de taberi aproape sosit!
Spahiii din corturi se-ndeasa grabit
Sa-i deie scapare.

Si-n ceasul acela Hassan a jurat
Sa zaca de spaima o luna,
Vazut-au si beii ca fuga e buna
Si bietului pasa dreptate i-au dat,
Caci Voda ghiaurul in toti a bagat
O groaza nebuna.

Aria şi volumul

  Metodă de calcul