Se afișează postările cu eticheta Liceu. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Liceu. Afișați toate postările

sâmbătă, 19 ianuarie 2013

Jocurile din copilarie !


Cele mai frumoase clipe din viata. !

                                                   “ An tan te ! ”.
Asa incepea unul din jocurile care au disparut din activitatea copiilor de azi, dar care ne-au cladit personalitatea noastra. Stiu ca toti le-ati jucat si mai mult ca sigur le-ati uitat.
Pe vremea cand nu aveam Playstation, Xbox, Wii, Gamecube, Playstation Portable si altele, parca era mai vesela viata de copil. Ieseam, ne jucam, ne certam, spargeam, plangeam, radeam.. Nu cred ca voi avea vreodata aceleasi senzatii despre un joc pe care l-am jucat pe calculator, fata de senzatiile legate de jocurile din copilarie. Timpul era asa de scurt si ideile atat de multe, incat nu stiam cu care sa incepem si cu care sa terminam. Printre chemarile la masa, de la geamul bucatariei, reuseam sa ne consumam energia cu fel de fel de jocuri si joculete. Voi incerca sa fac o lista cat mai lunga cu acestea, pe care le-am trait si eu, dar si cu cele pe care mi le-au povestit prietenii.
  1.    Robot pe Marte

  2.   Ce să mai citim?

  3. Ce să mai citim?

  4. Tatăl fondator al Uniunii Europene.            

  5. Colonizarea de pe Marte !

  6.   Ne pregătim pentru Marte

  7. Colonizarea Marte poate determina umanitatea să-și modifice ADN-ul ?

  8. Cine mai urăște să poarte mască?


Lipa Lipa (portofelul)
Cand parintii ne cumparau coperti de cauciuc (plastic) pentru caiete, acestea nu rezistau prea mult deoarece fetele luau semnul de carte si isi faceau inelul Arabelei(un film cehoslovac Arabela) care iti indeplinea toate dorintele, iar baietii faceau Lipa (folosind pamant ud, mai fin, il presau si il inveleau in coperta de caiet/manual sub forma unui portofel). Cu lipa se arunca de la o linie (aprox. 3 m) la un cadran cu numerede la 1 la 10. Cel care atingea o valoare cat mai mare castiga (de obicei se paria pe surprize Turbo).
Castelul
Va mai amintiti cat tipau vecinii cand le loveati masinile cu mingea incercand sa ii prindeti pe adversarii de la castel?
Jocul era foarte incitant: se formau doua tabere, se cautau 7 (sau 9) pietre de dimensiuni diferite, se forma castelul suprapunand pietrele, incepand cu cea mai mare jos, iar o echipa incerca cu cate un om pe rand, sa darame castelul cu o minge de fotbal, de la o distanta de cativa metri. In clipa in care mingea atingea castelul, echipase imprastia in toate directiile, printre toate Daciile din parcare, iar cealalta echipa trebuia sa ii loveasca cu mingea pentru a-i elimina. Cei alergati trebuiau sa revina la castel (fara a fi prinsi) si sa repuna pietrele una peste alta pentru a castiga.
Tara tara vrem ostasi!
Nu am inteles niciodata ce ma atragea la acest joc dar aveam o placere nebuna cand spargeam randurile adversare. Ideea jocului era foarte simpla: Copii formau doua randuri fata in fata strigand pe rand “ Tara, Tara vrem Ostasi!” si din randul opus un copil tasnea incercand sa rupa apararea din fata. Daca nu reusea intra in randul adversarilor, schimband tabara. Daca avea noroc si spargea randul de ostasi, isi putea alege unul din cei doi despartiti si se intorcea cu acesta in tabara lui.

Vezi și

  1. Schema de tratament pentru cazurile ușoare de Covid-19

  2. Romania traiește , încă ,  din inertia bogățiilor create in Epoca Comunistă

  3. Scara de valori a societății romanești 

  4. Europa privită din viitor

  5. Hrana vie

  6. Planurile in derulare sunt o munca in progres,  veche de sute de ani  

  7. Destinatii uimitoare pe glob

  8. Miracolul japonez- Drum reconstruit în patru zile

  9. Primarul care nu frură

  10. Duda a pus mâna pe Casa Regală

  11. Nu poti multiplica bogatia divizand-o !  

  12. Evolutia Laptop - Cântărea 5,44 kg

  13. O Nouă Republică

  14.    A fi patriot nu e un merit, e o datorie.! 

  15. În vremea monarhiei, taranii romani reprezentau 90% din populatie si nu aveau drept de vot.

  16. Miracolul din Noua Zeelandă - LYPRINOL

  17. Cea mai frumoasă scrisoare de dragoste

  18. Locul unde Cerul se uneste cu Pamantul

  19. Fii propriul tău nutriționist

  20. Maya ramane o civilizatie misterioasa

  21. Slăbești daca esti motivat

  22. Serbet de ciocolata

  23. Set medical Covid necesar acasă

  24. Medicament retras - folosit în diabet

  25. Brexit-ul - Spaima Europei

  26. Virusul Misterios

  27. Inamicul numărul unu al acumulatorilor 

  28. Sistemele solare - apă caldă

  29. Economisirea energiei electrice

  30.  Hoțul de cărți

  31. Aparitia starii de insolventa

  32. TRUMP ESTE PRESEDINTE

  33. Microbii din organismul uman

  34. Despre islamizarea Europei. O publicăm integral.  Și fără comentarii. 

  35. „Naţiunea este mai importantă ca Libertatea !”

  36. Masca ce omoară virusul     O veste de Covid  

  37. Primul an de viaţă - Alocatia pentru copil  

  38. Tavalugul Marelui Razboi - Globaliyarea - Asasinii Economici



Fata Ascunselea
Am auzit fel de fel de denumiri dar jocul era acelasi (piua, plimba ursu, pititea, ultimul plimba ursul, stai acolo usturoi ca stai bine pe butoi). Imi amintesc, dar nu inteleg, de ce trebuia sa scuipam la perete cand gaseam pe cate unul ascuns pe sub o masina sau prin tufisuri. Cand cel de la perete ii gasea pe toti cei ascunsi, se punea pe numarat cel care fusese vazut primul. Daca nu gasea niciunul, se repeta jocul. Stiu ca mereu ne certam intre noi, ba ca nu a numarat corect cel de la perete, ba ca altii se ascundeau prea aproape ba ca altii aratau cu degetul unde ne piteam.
Cornete
As vrea sa scriu No Comment aici, dar nu pot. Joaca cu cornetele a fost, cel putin pentru mine, cel mai atractiv joc. Rupeam nenumarate caiete, reviste, ziare, umpleam cu cornete balcoane, bucatarii, perdele, curti, cautam tevi de plastic prin vecini, prin depozite. Era un haos cand incepeam sa ne suflam unul pe altul. Cei avansati aveau cate doua, trei, chiar patru tevi lipite intre ele cu scotch, gata incarcate cu cate un cornet pe teava. Singura diferenta era ca masinile nu alergau printre blocuri, cum alearga azi. Eram regii stradutelor, stapanii cartierelor, spaima bucatareselor cu geamul deschis.

Sotronul

Era o tehnica sa gasesti o pietricica sau o bucata de geam spart si tocit, pentru a arunca perfect la numar. Din cate imi amintesc, aruncai la un numar, parcurgeai sotron-ul (topaind ba pe un picior, ba pe amundoua), iar la intoarcere te aplecai si luai pietricica ca sa poti termina cursa complet.
O alta versiune a sotronului era melcul, in care trebuia sa topai pe un picior de la inceput pana in centru, fara sa calci pe alte linii sau sa asezi celalalt picior jos.

Biscuitele (sau frunza)
Asta da joc energic! Tot un joc pe doua echipe, in care un grup trebuia sa faca tot posibilul (sa impinga sau sa traga) pentru ca jucatorii adversi sa nu parcurga totbiscuitele desenat pe asfalt.
Matele Incurcate
Ideea era foarte haioasa. Copii trebuiau sa se imbarlige cat mai mult posibil, iar un alt copil trebuia sa ii dezlege (un fel de twister romanesc).
1,2,3 La Perete Stai!
Un joc foarte competitiv in care un grup de copii trebuiau sa se intreaca pana la perete, limitati de un alt copil care statea cu spatele la ei si striga “ 1,2,3 la perete stai!”. Ideea era sa parcurgi cat mai mult in timpul in care acel copil striga. In clip in care auzeai “Stai!” trebuia sa ingheti in pozitia in care te prindea cel de la perete. Cel care ajungea primul castiga.

Verde Stop!
Va mai amintiti buzunarele pline de frunze? Mai stiti de ce? Ne provocam mereu cu expresia “Verde Stop!” si cel in cauza trebuia sa aiba verde pe el sau frunze in buzunar. Jocul avea si capcane, daca se striga “ Verde Stop pe Nemiscatelea!” nu aveai timp sa te repezi pe un gard sa rupi o frunza verde. Premiile variau de la un pupic la o surpriza turbo, la orice ne trecea prin cap.
Magarusul
Jocul era mai mult pentru baieti. Erau de ajuns trei copii si o minge de fotbal. Scopul jocului era sa alergi magarusul cat mai mult. Conditia era sa sutezi mingea catre ceilalti dintr-o singura atingere. Dupa o prima atingere magarusul putea sa se repeada sa ii fure mingea celui vizat. Daca reusea, faceau schimb intre ei si jocul reincepea.
Ratele si vanatorii
Ce placerea aveam sa fiu vanator! Taberele erau impartite intre vanatori (care stateau in extreme) si rate (care erau in centru, intre vanatori). Ideea era sa nimeresti cu mingea toate ratele si apoi sa se faca schimb de echipe (un fel de dodge ball american).
Print si cersetor
Alt joc de baieti in care se desena un cadran din mai multe zone notate cu functii pe scara ierarhica: cersetor, cetatean, boier, mosier, print. Jucatorii trageau la sorti, prima oara, pozitiile de joc si incercau sa se elimine jucand tenis de picior de la unul la altul. Daca mingea atingea de doua ori un sector, acel jucator era eliminat si cei din pozitiile inferioare ii ocupau teritoriul. Jocul se termina cand ramanea un singur jucator pe teren, anume printul.
Coarda (Elasticul)

Un joc dedicat fetelor, care aveau o rutina extraordinara cand sareau coarda. Scopul jocului era sa parcurga un numar de pasi exacti fara a se incurca deloc. O versiune mai dificila a corzii era elasticul. Erau necesare doua persoane care tineau elasticul in diferite pozitii iar o a treia persoana trebuia sa sara printre acele pozitii fara a se impiedica.
Baza Americana
Cand vroiai sa faci misto de cineva sau sa te razbuni, jucai baza. Jocul era simplu: Un jucator statea cu capul aplecat, cu mana la ochi, sprijinit pe un perete, un stalp, sau o masina, iar ceilalti jucatori ii trageau o palma dupa ceafa si acesta trebuia sa ghiceasca cine a dat. Oare de ce nu se ghicea niciodata?
Cazemata
Va mai amintiti dunele de zapada din Bucuresti? Ningea nene de nu se mai oprea! Noi ne echipam cu salopetele de plus pana in gat, manusile (cu doua degete) legate cu sfoara dupa gat, caciula pe cap, fularul facut de mamaie si ieseam cu totii afara sa facem cazemate, ca sa ne batem cu bulgari. Nu am mai vazut zapada cum era pe vremuri…
Kartul (placaj cu rulmenti)
Ce galagie facea…Se lua una bucata placaj, doua sipci de lemn, patru rulmenti si un mare surub. Se montau sub forma unui kart, iar controlul se facea cu picioarele impingand spre stanga sau spre dreapta sipca din fata, prinsa cu surub central de placa. Pentru deplasare aveai nevoie de doua elemente: ori te impingea un amic, ori te dadeai la vale. Tot ce imi amintesc este ca absolut toti parintii si toti vecinii tipau la noi din cauza zgomotului produs de kart.
Baba Oarba
Va suna cunoscut? O esarfa la ochi, un grup de copii galagiosi in jurul celui legat. El era invartit pana il lua ameteala, apoi trebuia sa prinda pe cineva si sa spuna cine este. Pana nu reusea, ramanea baba oarba.
Telefonul fara fir
Cand ne strangeam seara la bloc, jucam telefonul fara fir. Alegeam unul din noi sa fie primul si acesta soptea la urechea urmatorului copil un cuvant si din soapta in soapta, ultimul copil striga tare cuvantul ajuns la urechea lui. Nu imi amintesc vreodata sa fi fost acelasi.
Pe langa toate acestea mai erau si o serie de expresii foarte haioase care ne-au ramas intiparite in cap :
"Oan tu fri
Pamela vrea copii
Si Bobby nu o lasa
Ca este prea frumoasa."
"Din oceanul Pacific
A iesit un peste mic
Si pe coada lui scria
Iesi afara dumneata."
"An tan te
Dize mane pe
Dize mane compane
An tan te."
Lista ar mai continua dar va las pe voi sa ne amintiti lucrurile care v-au marcat copilaria, si va invit sa urmarit urmatorul mod pentru a intelege mai bine schimbarea dintre copilaria noastra si copilaria de azi:

Nici nu stiu ce as mai putea critica la asta. Deja nu mai exista inteles pentru sentimente, rost sau sens. Deja intreaga copilarie prinde cu totul alta culoare. Parca undeva in mintea noastra de “adulti” incepe sa apuna dorinta de a avea copii, categoric mie fiindu-mi frica de mediul in care ar trai, de anturaje, de mass-media, de liberul acces la orice drog, de orice aparut dupa revolutie cand, parca scapati dintr-un tarc am inceput sa stoarcem televizorul, sa furam tot ce vedeam in acea cutie, sa ne injectam cu democratie, sa ne bombardam cu trend-uri si sa inlocuim viata cu internetul.
Revenind ma intreb ce vina au defapt copiii, cand mintea lor inca nu intelege destule, ce vina au defapt parintii, ce-si lasa copiii plecand pentru bani in tari straine, ce-i lasa cu ochii in televizor cu orele pentru a nu avea grija lor. N-am vazut doar copii sarutandu-se, am vazut scolari fumand, am auzit fetite vorbind intre ele cu mult celebrul apelativ “fata” , le-am auzit vorbind de mess sau barfind, am vazut baieti de 8-9 ani cu freze, haine de firma, telefoane la gat ( eventual cu mp3-uri ce se aud la maxim ) si pot continua la nesfarsit. Asta ne este noua generatie, cu ei defilam si in ei avem speranta unui viitor infloritor. Acum 3-4 ani nu avea nimeni din clasa mea celular, nici parintii nostri nu aveau, din clasa nu avea sau avuse mai nimeni o relatie, nu avea nimeni carnet de sofer, masina, card bancar si asa mai departe. Probabil daca citesti textele mele o sa te gandesti la expresia “gandire comunista” care o foloseam si noi cand eram mici. E ciudat sa fi acuzat de asta la 20 de ani, dar uite ca si aceia au avut dreptate la momentul respectiv.
Prostia infloreste in Romania caci clima este favorabila. E plin de egoism, fiecare gandindu-se la burta lui si nu la viitor. Poluam, ne expunem radiatiilor, defrisam, bem fumam si ne drogam si spunem ca oricum nu vrem sa traim 90 de ani. Hai sa o luam invers, sa nu vorbim de viata ta, sa zicem ca mama ta ar muri maine si tu ai face apoi orice ca sa o mai ai langa tine 1 minut, nu o zi sau o saptamana. Apoi sa ne gandim ca la 70 de ani tu mori si-ti lasi copiii orfani. Si sa ne gandim cat ar plati si ei sa te mai fi avut langa ei o perioada. Si toti ar zice ca rostul tau in viata s-a indeplinit, ca i-ai crescut mari si cu familiile lor poate. Dar totusi, ai fi vrut sa mai traiesti, nu?
Tragand o linie nimic in Romania nu se transforma in bine. Destinul nostru este taiat din radacina prin ratatii ce se ridica, prin invatamantul care li se ofera, prin conditiile apoi de cazare sau de lucru, prin salariile insignifiante primite pentru 10 ore de munca zilnica, prin interesul celorlalti de a te ajuta, prin pensia mica de dupa o viata de truda si crucea din cimitir uitata de lume. Probabil ar trebui sa credem in reincarcare, probabil ar trebui sa murim cu speranta, speranta ca ne vom reincarna intr-o alta tara intr-o alta viata.

joi, 3 ianuarie 2013

Invatamantul , Prioritate Nationala !

In Finlanda Cine nu stie sa scrie si sa citeasca, 
nu are voie sa faca copii !
Finlanda este deja renumita pentru sistemul sau educational revolutionar, datorita regulilor sale “liberale”, care permit elevilor sa se dezvolte armonios.

Un sistem bine gândit poate face dintr-un elev obișnuit, 
unul excepțional.
Finlanda are cel mai ridicat nivel de trai din lume și cel mai evaluat sistem educativ. Finlanda atrage atenția lumii atunci când se constată că elevii săi obțin constant poziții de top la testele PISA – teste internaționale menite să verifice nu atât cunoștințele tinerilor, cât mai ales modul cum aceștia gândesc. Cum se face că finlandezii se plasează consecvent pe primele locuri la testările educaţionale internaţionale? Nu este de mirare. Sunt mai multe explicații pentru aceste performanțe.
Pe la mijlocul secolului al XIX-lea, filosoful finlandez John Vilheln Snellman mobiliza masele în jurul unei idei că numai educația poate duce la bunăstare și punea bazele a ceea ce avea să devină cel mai performant sistem educațional din lume. Ideile acestuia au prins rapid și populația finlandeză a început să investească, mai întâi efort și apoi bani în educație. În prezent, învățământului îi revine nu mai puțin de 14% din bugetul de stat.

7-16 ani. 0 bani.

Secretul stă în importantele reforme educaționale, implementate în urmă cu 40 de ani. Guvernul a hotărât să „reseteze” sistemul și să abordeze o altă direcție, dedicând astfel fonduri importante educației, cercetării și tehnologiei. Atunci a fost adoptat un nou sistem educațional. Iar acest sistem se referă de fapt la egalitate de șanse pentru toți copiii, indiferent de mediul socio-economic din care aceștia provin. Conceptul este „peruskoulu” și el desemnează o școală „comprehensivă” pentru toți elevii între 7 și 16 ani.

Primul lucru care s-a decis a fost ca școala elementară să fie formată din nouă clase. Este o școală finanțată de stat și care oferă tuturor copiilor educație gratuită, o școală obligatorie și disponibilă pentru toți, dar și o școală fără examene de admitere și fără taxe.

Egalité, Fraternité

Sistemul este unul egalitarist, oferind şanse egale pentru oricine, indiferent de mediul socio-economic din care provin, sau de zona în care locuiesc, au același potențial de a învăța și trebuie să aibă aceleași șanse la o educație de calitate. În Finlanda nu există școli mai bune și școli mai proaste. Nu există învățământ privat. Întregul sistem universitar este de stat. Sunt permise liceele private, dar perceperea de taxe de studiu este interzisă.
Această țară consideră pur și simplu că absolut toți copiii trebuie să beneficieze de același tratament. Copiii cu dizabilități învață în școlile normale. Copiii cu cerințe educaționale speciale nu studiază la domiciliu, nu sunt excluși sau izolați în școli speciale, ci participă la ore în clase normale, indiferent dacă au handicapuri grave.
„Politicile educaționale în majoritatea țărilor lumii merg pe ideea de a identifica elevii cei mai buni, de a alege vârfurile, în timp ce ceilalți elevi sunt lăsați deoparte”, spune Pasi Sahlberg, un educator celebru în Finlanda. „Noi nu suntem așa, noi mergem pe cooperare, nu pe competiție. Dacă e să ne întrecem cu cineva, atunci tot ce putem spune e că vrem să fim mai buni decât suedezii. Pentru noi asta e suficient.”
Profesorii. În Finlanda este mai ușor să devii medic sau avocat decât profesor.
În Finlanda, școala pune preț pe calitatea profesorilor, investind doar în cei care realizează performanțe. Calitatea profesorilor finlandezi este, pur și simplu, exemplară. În Finlanda trebuie să ai facultate ca să predai la grădiniţă şi masterat ca să predai la şcoală. Astfel, legea impune fiecărui cadru didactic să aibă la bază cinci ani de facultate și un masterat în pedagogie. Poziția de profesor este drept una cu o mare responsabilitate și, în consecință, nu oricine poate intra în sistem. În Finlanda este mai ușor să devii medic sau avocat decât profesor. 
Salariile pe care le primesc sunt printre cele mai mari din Europa, alături de Germania, Marea Britanie și Franța. Profesorilor care nu își dovedesc competența nu li se prelungește contractul de angajare.

Vezi și

  1. Schema de tratament pentru cazurile ușoare de Covid-19

  2. Romania traiește , încă ,  din inertia bogățiilor create in Epoca Comunistă

  3. Scara de valori a societății romanești 

  4. Europa privită din viitor

  5. Hrana vie

  6. Planurile in derulare sunt o munca in progres,  veche de sute de ani  

  7. Destinatii uimitoare pe glob

  8. Miracolul japonez- Drum reconstruit în patru zile

  9. Primarul care nu frură

  10. Duda a pus mâna pe Casa Regală

  11. Nu poti multiplica bogatia divizand-o !  

  12. Evolutia Laptop - Cântărea 5,44 kg

  13. O Nouă Republică

  14.    A fi patriot nu e un merit, e o datorie.! 

  15. În vremea monarhiei, taranii romani reprezentau 90% din populatie si nu aveau drept de vot.

  16. Miracolul din Noua Zeelandă - LYPRINOL

  17. Cea mai frumoasă scrisoare de dragoste

  18. Locul unde Cerul se uneste cu Pamantul

  19. Fii propriul tău nutriționist

  20. Maya ramane o civilizatie misterioasa

  21. Slăbești daca esti motivat

  22. Serbet de ciocolata

  23. Set medical Covid necesar acasă

  24. Medicament retras - folosit în diabet

  25. Brexit-ul - Spaima Europei

  26. Virusul Misterios

  27. Inamicul numărul unu al acumulatorilor 

  28. Sistemele solare - apă caldă

  29. Economisirea energiei electrice

  30.  Hoțul de cărți

  31. Aparitia starii de insolventa

  32. TRUMP ESTE PRESEDINTE

  33. Microbii din organismul uman

  34. Despre islamizarea Europei. O publicăm integral.  Și fără comentarii. 

  35. „Naţiunea este mai importantă ca Libertatea !”

  36. Masca ce omoară virusul     O veste de Covid  

  37. Primul an de viaţă - Alocatia pentru copil  

  38. Tavalugul Marelui Razboi - Globaliyarea - Asasinii Economici



Bonus!

Cum spuneam, în Finlanda nu trebuie să plăteşti nimic pentru serviciile educaţionale nici măcar când faci o facultate, masterat sau doctorat. În plus, elevilor li se asigură un prânz gratuit şi transport gratuit dacă locuiesc la mai mult de 5 km de şcoală. Legea finlandeză obligă ca meniul să fie gratuit, nutritiv, și cu multe feluri de salate și fructe. Dacă orele se prelungesc până după-amiază, școala are obligația de a oferi o gustare elevilor.

Practică, experimente, lectură.

Copiii încep școala la 7 ani şi nu se confruntă cu examene până la vârsta de 16 ani, când susțin singurul examen important în sistemul lor educațional. Orele sunt scurte (45 min), intense și, mai ales, foarte participative. Au foarte puţine teme pentru acasă, se stimulează raționamentul critic înaintea memorizării mecanice. Învăţământul finlandez pune mare preţ pe ştiinţe şi pe practică, de aceea cele mai multe cursuri de ştiinţe au loc în laboratoare, în grupuri de maximum 16 elevi şi se concentrează pe experimente ştiinţifice.
În urma evaluărilor internaţionale, elevii finlandezi s-au dovedit a fi cei mai inteligenţi. Ei au obţinut cele mai bune rezultate la cunoaştere ştiinţifică şi s-au clasat printre primii la matematică şi apetitul pentru lectură.
Statul finlandez e preocupat de asigurarea unui învățământ viabil, capabil să motiveze elevii. Sistemul educativ este foarte bine gândit și făcut în sprijinul elevilor. Finlanda are cel mai mare procent, din Europa, al elevilor care ajung la facultate, 66%, iar 93% dintre finlandezi promovează liceul. În același timp, diferența dintre cei mai slabi și cei mai buni elevi este cea mai mică din lume.
Sistemul de valori al finlandezilor are la bază educația nu acumularea de bunuri. Acest lucru este valabil pe tot parcursul vieții, când, arată statisticile, adulții preferă să dea bani pe un program de educație continuă decât pe ultimul telefon scos pe piață. Este un sistem de valori format în familie, consolidat în școală, pus apoi în slujba țării.

Elevii sustin un singur examen important, la varsta de 16 ani. Pana atunci, acestia nu sustin niciun fel de examen.
Copiii sunt dati la scoala doar dupa varsta de 7 ani, iar temele pentru acasa se dau rar, mai ales pana la varsta adolescentei.
Orele de stiinta se fac cu cel mult 16 elevi, pentru a se asigura ca fiecarui elev ii va veni randul sa sustina experimente practice.
Conform rezultatelor unui studiu din anul 2001, cand vine vorba de domenii precum matematica, literatura si stiinta, elevii finlandezi fac parte din topul cercetatorilor lumii.
93% dintre elevii Finlandei absolva liceu, si 43% dintre acestia merg si mai departe la facultate.
Sistemul educational finlandez este 100% finantat de catre stat.
In primii 6 ani de scoala, elevilor nu li se dau note sau alte forme de evaluare, pentru a lasa elevilor sansa de a percepe scoala ca fiind ceva distractiv.
Toti elevii sunt tratati la fel, indiferent de gradul de inteligenta.
Toti profesorii au absolvit studii de masterat, acestea la randul lor fiind 100% subventionate.
Nu se acorda salarii de merit.
Profesorii petrec in medie 4h pe zi in salile de curs, iar 2h pe saptamana sunt rezervate pentru cursuri de „dezvoltare personala”.
In 2008, salariul anual entry-level pentru un profesor era de $29.000
Cadrele didactcie sunt selectate din 10% dintre absolventi. De exemplu, in anul 2010 s-au intrecut 6600 de aplicanti pentru doar 660 de posturi libere.>
In Finlanda, profesorii se bucura de acelasi statut ca si cadrele medicale si avocatii.
Finlanda detine recordul european pentru procentul elevilor care merg la liceu, direct dupa scoala elementara: 66%.

Autobuzul trece la fiecare 5 minute. Finlandezii incearca sa-i faca pe fiii lor sa fie independenti de mici. Pe foarte putini dintre ei, parintii lor îi duc cu masina pina la scoala. Biletul este subventionat de catre municipalitate. 
Conform legii, niciun elev nu poate locui la mai mult de 5 km de scoala. In exterior, instalatiile scolii dau o impresie spartana. Niciun muc de tigara, nicio hirtie pe jos, niciun grafitti pe ziduri. 
Finlandezii mizeaza pe studiile de limba materna, matematica si engleza. 75% dintre materii sunt comune in toata tara . 
Restul il alege scoala, in acord cu profesorii, parintii si elevii. 
Orele sunt scurte, intense si, mai ales, foarte participative. In interiorul scolii, curatenia este si mai evidenta. Totul pare recent dat in folosinta. Pe banci si pupitre nu sunt semne, si nu se scrijeleste nimic. Scoala este publica si, bineinteles, gratuita, dar cu instalatii demne de un colegiu “scump” 
Salile de cursuri dispun de ecrane gigant de plasma cu TV in circuit inchis, acvariu de 200 de litri cu pesti tropicali, bucatarie completa, dispozitive audiovizuale, aer conditionat, multe plante. Fiecare doi elevi au cite un calculator. O duzina de masini de cusut in sala de croitorie, aparate de sudura, scule de timplarie, schiuri… O sala de sport acoperita, un auditoriu pentru orele de teatru si o sala de mese cu autoservire.
Cartile sunt gratuite, materialul scolar e gratuit, mincarea e gratuita.
Mincare calda, nutritiva si gratuita. O jumatate de ora pentru prinz, la restaurantul scolii. Legea finlandeza obliga ca meniul sa fie gratuit, nutritiv, si cu multe feluri de salate si fructe. Se bea apa sau lapte. Costurile le plateste municipalitatea fiecarui oras. Daca orele se prelungesc pina dupa amiaza, scoala are obligatia de a oferi o gustare elevilor. 


Júlia Kovács · BBTE
Când România va fi pregătită pentru învăţământul structură, potrivit necesităţilor copiilor noştri,şi nu copieri pe stilul altor ţări, când în România politicul nu va bulversa activitatea cadrelor didactice şi nu va denigra importanţa şcolilor şi a cadrelor didactice bine pregătite chiar şi în ultimul cătun al ţării, când ne vom trezi că învăţământul, educaţia şi sănătatea este o investiţie pe termen lung, ce aduce profit doar după mai mulţi ani şi poate aduce beneficii economice ţării, când politicienii se vor respecta reciproc măcar pentru faptul că şi ei sunt oameni şi nu mici Dumnezei, prin asta dând dovadă de respect şi pentru ceilalţi oameni din jurul lor, doar atunci putem vorbi despre ideea copiilor de 6 ani la şcoală see you săli special amenajate pentru aceşti copii, etc. etc....Această idee a fost ghicită şi nu gândită de cei ce habar nu au de sistemul de învăţământ din România, de la anul dacă vin alţii o să le facă în ciudă schimbând acestă decizie, vor reveni la vechea idee.....cine vor suferi din nou? Copiii noştri, pentru că ei se comportă ca şi cum n-ar avea copii.


Piroi Ramona · Horticultura
daca ne raportam la vremurile de acum, 6 ani nu mai sunt suficienti. si eu am mers la scoala de la 6 ani si chiar la tara, m-am descurcat, am terminat si studii universitare. dar eu la 6 ani mergeam in practica pe camp cu scoala. ma jucam cu papusi de carpa, dadeam mancare la animale. nu se pot aplica aceleasi reguli intr-o societate in care copii stiu ca vaca e mov. la cum sunt invatati copii din ziua de azi de mici sa se descurcei, cred ca cei 6 ani nu sunt suficienti.



Cristina Brasneanu · Works at Fundatia EOS
rezistenta la schimbare, despre asta este vorba. progresul inseamna schimbare. puteti da un exemplu de schimbare in bine? nu tot ceea ce a fost trebuie sa ramana intocmai for ever. In foarte multe tari copiii incep scoala asa cum se numeste la varsta de 4 ani. Nu varsta este semnificativa ci abordarea programei. Sunt copii care la 6 ani sufera in gradinita pt ca intelectual si comportamental sunt depasiti de nivel iar alti copii copilaresc pana la 9-10 ani si nu li se potriveste scoala nici macar atunci. Cum facem atunci?



Pop Aurica-mihaela · ASISTENT MEDICAL GENERALIST at Spitalul Judetean de Urgenta "Dr. Ctin Opris"
Azi SATUL MEU NATAL nu mai are scoala.Am fost la gradinita in aceeasi sala de clasa cu elevii de clasele I-IV. Nu am avut nimic de pierdut. Peste ani am fost neviota ca sa-mi schimb profesia de mai multe ori. Oricare specializare pe care am urmat-o, mi-a prins bine in viata. Sint din liceu_electromecanic. Dupa o scoala postliceala de 2 ani_ creator proiectant imbracaminte. Dupa alta scoala de 3 ani, asistent medical generalist. Este important sa se invete. Severitatea dascalilor mei mi-a fost cel mai bun ajutor.Indulgenta lor se plateste scump in viata. Un dascal care pretinde si preda ca sa aiva ce sa prertinda. ESTE UN HAOS IN TOT INVATAMINTUL PREUNIVERSITAR! DACA AM FOST BUNI LA INVATAMINT SI SCOALA, S-A REUSIT CA SI DIN SCOALA ROMANEASCA SA SE ALEAGA PRAFUL SI PULBEREA , IAR DIN FAIMA EI.... AMINTIREA................ SFATUL MEU AR SUNA ASA:,,INAPOI LA CE-A FOST BUN!!!"




La nașterea unui copil, statul spaniol oferă 2.500 de euro. 

Pentru cel mic, o familie de români , stabilită în Spania , cheltuiește triplul acestei sume.
Camera copilului şi căruciorul, 1.200 de euro Un pat simplu pentru copil costă în jur de 100 de euro. Un set de lenjerie ajunge la 100 de euro. Căruciorul poate costa între 100 şi 600 de euro, în funcţie de marcă. Un carusel, o măsuță, o cădiță, un dulăpior sunt doar câteva dintre obiectele care nu pot lipsi din camera copilului. Certificatul de naştere: 300 de euro 




Nu pot sa-mi dau seama de unde provine atata barbarie , nesimtire si ura impotriva propriului popor , la noi in Romania !



Sistemul educational finlandez este 100% finantat de catre stat.
Toti profesorii au absolvit studii de masterat, acestea la randul lor fiind 100% subventionate.
Cadrele didactcie sunt selectate din 10% dintre absolventi. 
Toti elevii sunt tratati la fel, indiferent de gradul de inteligenta.
Autobuzul trece la fiecare 5 minute.
Orele de stiinta se fac cu cel mult 16 elevi




Aria şi volumul

  Metodă de calcul