Invatamantul , Prioritate Nationala !

In Finlanda Cine nu stie sa scrie si sa citeasca, 
nu are voie sa faca copii !

Finlanda este deja renumita pentru sistemul sau educational revolutionar, datorita regulilor sale “liberale”, care permit elevilor sa se dezvolte armonios.

Un sistem bine gândit poate face dintr-un elev obișnuit, 

unul excepțional.

Finlanda are cel mai ridicat nivel de trai din lume și cel mai evaluat sistem educativ. Finlanda atrage atenția lumii atunci când se constată că elevii săi obțin constant poziții de top la testele PISA – teste internaționale menite să verifice nu atât cunoștințele tinerilor, cât mai ales modul cum aceștia gândesc. Cum se face că finlandezii se plasează consecvent pe primele locuri la testările educaţionale internaţionale? Nu este de mirare. Sunt mai multe explicații pentru aceste performanțe.

Pe la mijlocul secolului al XIX-lea, filosoful finlandez John Vilheln Snellman mobiliza masele în jurul unei idei că numai educația poate duce la bunăstare și punea bazele a ceea ce avea să devină cel mai performant sistem educațional din lume. Ideile acestuia au prins rapid și populația finlandeză a început să investească, mai întâi efort și apoi bani în educație. În prezent, învățământului îi revine nu mai puțin de 14% din bugetul de stat.

1.    Robot pe Marte

2.   Ce să mai citim?

3. Ce să mai citim?

4. Tatăl fondator al Uniunii Europene.            

5. Colonizarea de pe Marte !

6.   Ne pregătim pentru Marte

7. Colonizarea Marte poate determina umanitatea să-și modifice ADN-ul ?

8. Cine mai urăște să poarte mască?

7-16 ani. 0 bani.

Secretul stă în importantele reforme educaționale, implementate în urmă cu 40 de ani. Guvernul a hotărât să „reseteze” sistemul și să abordeze o altă direcție, dedicând astfel fonduri importante educației, cercetării și tehnologiei. Atunci a fost adoptat un nou sistem educațional. Iar acest sistem se referă de fapt la egalitate de șanse pentru toți copiii, indiferent de mediul socio-economic din care aceștia provin. Conceptul este „peruskoulu” și el desemnează o școală „comprehensivă” pentru toți elevii între 7 și 16 ani.

Primul lucru care s-a decis a fost ca școala elementară să fie formată din nouă clase. Este o școală finanțată de stat și care oferă tuturor copiilor educație gratuită, o școală obligatorie și disponibilă pentru toți, dar și o școală fără examene de admitere și fără taxe.

Egalité, Fraternité

Sistemul este unul egalitarist, oferind şanse egale pentru oricine, indiferent de mediul socio-economic din care provin, sau de zona în care locuiesc, au același potențial de a învăța și trebuie să aibă aceleași șanse la o educație de calitate. În Finlanda nu există școli mai bune și școli mai proaste. Nu există învățământ privat. Întregul sistem universitar este de stat. Sunt permise liceele private, dar perceperea de taxe de studiu este interzisă.

Această țară consideră pur și simplu că absolut toți copiii trebuie să beneficieze de același tratament. Copiii cu dizabilități învață în școlile normale. Copiii cu cerințe educaționale speciale nu studiază la domiciliu, nu sunt excluși sau izolați în școli speciale, ci participă la ore în clase normale, indiferent dacă au handicapuri grave.

„Politicile educaționale în majoritatea țărilor lumii merg pe ideea de a identifica elevii cei mai buni, de a alege vârfurile, în timp ce ceilalți elevi sunt lăsați deoparte”, spune Pasi Sahlberg, un educator celebru în Finlanda. „Noi nu suntem așa, noi mergem pe cooperare, nu pe competiție. Dacă e să ne întrecem cu cineva, atunci tot ce putem spune e că vrem să fim mai buni decât suedezii. Pentru noi asta e suficient.”

Profesorii. În Finlanda este mai ușor să devii medic sau avocat decât profesor.

În Finlanda, școala pune preț pe calitatea profesorilor, investind doar în cei care realizează performanțe. Calitatea profesorilor finlandezi este, pur și simplu, exemplară. În Finlanda trebuie să ai facultate ca să predai la grădiniţă şi masterat ca să predai la şcoală. Astfel, legea impune fiecărui cadru didactic să aibă la bază cinci ani de facultate și un masterat în pedagogie. Poziția de profesor este drept una cu o mare responsabilitate și, în consecință, nu oricine poate intra în sistem. În Finlanda este mai ușor să devii medic sau avocat decât profesor. 
Salariile pe care le primesc sunt printre cele mai mari din Europa, alături de Germania, Marea Britanie și Franța. Profesorilor care nu își dovedesc competența nu li se prelungește contractul de angajare.

Vezi și

1. Schema de tratament pentru cazurile ușoare de Covid-19

2. Romania traiește , încă ,  din inertia bogățiilor create in Epoca Comunistă

3. Scara de valori a societății romanești 

4. Europa privită din viitor

5. Hrana vie

6. Planurile in derulare sunt o munca in progres,  veche de sute de ani  

7. Destinatii uimitoare pe glob

8. Miracolul japonez- Drum reconstruit în patru zile

9. Primarul care nu frură

10. Duda a pus mâna pe Casa Regală

11. Nu poti multiplica bogatia divizand-o !  

12. Evolutia Laptop - Cântărea 5,44 kg

13. O Nouă Republică

14.    A fi patriot nu e un merit, e o datorie.! 

15. În vremea monarhiei, taranii romani reprezentau 90% din populatie si nu aveau drept de vot.

16. Miracolul din Noua Zeelandă - LYPRINOL

17. Cea mai frumoasă scrisoare de dragoste

18. Locul unde Cerul se uneste cu Pamantul

19. Fii propriul tău nutriționist

20. Maya ramane o civilizatie misterioasa

21. Slăbești daca esti motivat

22. Serbet de ciocolata

23. Set medical Covid necesar acasă

24. Medicament retras - folosit în diabet

25. Brexit-ul - Spaima Europei

26. Virusul Misterios

27. Inamicul numărul unu al acumulatorilor 

28. Sistemele solare - apă caldă

29. Economisirea energiei electrice

30.  Hoțul de cărți

31. Aparitia starii de insolventa

32. TRUMP ESTE PRESEDINTE

33. Microbii din organismul uman

34. Despre islamizarea Europei. O publicăm integral.  Și fără comentarii. 

35. „Naţiunea este mai importantă ca Libertatea !”

36. Masca ce omoară virusul     O veste de Covid  

37. Primul an de viaţă - Alocatia pentru copil  

38. Tavalugul Marelui Razboi - Globaliyarea - Asasinii Economici

Bonus!

Cum spuneam, în Finlanda nu trebuie să plăteşti nimic pentru serviciile educaţionale nici măcar când faci o facultate, masterat sau doctorat. În plus, elevilor li se asigură un prânz gratuit şi transport gratuit dacă locuiesc la mai mult de 5 km de şcoală. Legea finlandeză obligă ca meniul să fie gratuit, nutritiv, și cu multe feluri de salate și fructe. Dacă orele se prelungesc până după-amiază, școala are obligația de a oferi o gustare elevilor.

Practică, experimente, lectură.

Copiii încep școala la 7 ani şi nu se confruntă cu examene până la vârsta de 16 ani, când susțin singurul examen important în sistemul lor educațional. Orele sunt scurte (45 min), intense și, mai ales, foarte participative. Au foarte puţine teme pentru acasă, se stimulează raționamentul critic înaintea memorizării mecanice. Învăţământul finlandez pune mare preţ pe ştiinţe şi pe practică, de aceea cele mai multe cursuri de ştiinţe au loc în laboratoare, în grupuri de maximum 16 elevi şi se concentrează pe experimente ştiinţifice.

În urma evaluărilor internaţionale, elevii finlandezi s-au dovedit a fi cei mai inteligenţi. Ei au obţinut cele mai bune rezultate la cunoaştere ştiinţifică şi s-au clasat printre primii la matematică şi apetitul pentru lectură.

Statul finlandez e preocupat de asigurarea unui învățământ viabil, capabil să motiveze elevii. Sistemul educativ este foarte bine gândit și făcut în sprijinul elevilor. Finlanda are cel mai mare procent, din Europa, al elevilor care ajung la facultate, 66%, iar 93% dintre finlandezi promovează liceul. În același timp, diferența dintre cei mai slabi și cei mai buni elevi este cea mai mică din lume.

Sistemul de valori al finlandezilor are la bază educația nu acumularea de bunuri. Acest lucru este valabil pe tot parcursul vieții, când, arată statisticile, adulții preferă să dea bani pe un program de educație continuă decât pe ultimul telefon scos pe piață. Este un sistem de valori format în familie, consolidat în școală, pus apoi în slujba țării.

Sursa : articol de Sanda Bordei

Elevii sustin un singur examen important, la varsta de 16 ani. Pana atunci, acestia nu sustin niciun fel de examen.
Copiii sunt dati la scoala doar dupa varsta de 7 ani, iar temele pentru acasa se dau rar, mai ales pana la varsta adolescentei.
Orele de stiinta se fac cu cel mult 16 elevi, pentru a se asigura ca fiecarui elev ii va veni randul sa sustina experimente practice.
Conform rezultatelor unui studiu din anul 2001, cand vine vorba de domenii precum matematica, literatura si stiinta, elevii finlandezi fac parte din topul cercetatorilor lumii.
93% dintre elevii Finlandei absolva liceu, si 43% dintre acestia merg si mai departe la facultate.
Sistemul educational finlandez este 100% finantat de catre stat.
In primii 6 ani de scoala, elevilor nu li se dau note sau alte forme de evaluare, pentru a lasa elevilor sansa de a percepe scoala ca fiind ceva distractiv.
Toti elevii sunt tratati la fel, indiferent de gradul de inteligenta.
Toti profesorii au absolvit studii de masterat, acestea la randul lor fiind 100% subventionate.
Nu se acorda salarii de merit.
Profesorii petrec in medie 4h pe zi in salile de curs, iar 2h pe saptamana sunt rezervate pentru cursuri de „dezvoltare personala”.
In 2008, salariul anual entry-level pentru un profesor era de $29.000
Cadrele didactcie sunt selectate din 10% dintre absolventi. De exemplu, in anul 2010 s-au intrecut 6600 de aplicanti pentru doar 660 de posturi libere.>
In Finlanda, profesorii se bucura de acelasi statut ca si cadrele medicale si avocatii.
Finlanda detine recordul european pentru procentul elevilor care merg la liceu, direct dupa scoala elementara: 66%.

Autobuzul trece la fiecare 5 minute. Finlandezii incearca sa-i faca pe fiii lor sa fie independenti de mici. Pe foarte putini dintre ei, parintii lor îi duc cu masina pina la scoala. Biletul este subventionat de catre municipalitate. 
Conform legii, niciun elev nu poate locui la mai mult de 5 km de scoala. In exterior, instalatiile scolii dau o impresie spartana. Niciun muc de tigara, nicio hirtie pe jos, niciun grafitti pe ziduri. 

Finlandezii mizeaza pe studiile de limba materna, matematica si engleza. 75% dintre materii sunt comune in toata tara . 
Restul il alege scoala, in acord cu profesorii, parintii si elevii. 
Orele sunt scurte, intense si, mai ales, foarte participative. In interiorul scolii, curatenia este si mai evidenta. Totul pare recent dat in folosinta. Pe banci si pupitre nu sunt semne, si nu se scrijeleste nimic. Scoala este publica si, bineinteles, gratuita, dar cu instalatii demne de un colegiu “scump” 

Salile de cursuri dispun de ecrane gigant de plasma cu TV in circuit inchis, acvariu de 200 de litri cu pesti tropicali, bucatarie completa, dispozitive audiovizuale, aer conditionat, multe plante. Fiecare doi elevi au cite un calculator. O duzina de masini de cusut in sala de croitorie, aparate de sudura, scule de timplarie, schiuri… O sala de sport acoperita, un auditoriu pentru orele de teatru si o sala de mese cu autoservire.

Cartile sunt gratuite, materialul scolar e gratuit, mincarea e gratuita.

Mincare calda, nutritiva si gratuita. O jumatate de ora pentru prinz, la restaurantul scolii. Legea finlandeza obliga ca meniul sa fie gratuit, nutritiv, si cu multe feluri de salate si fructe. Se bea apa sau lapte. Costurile le plateste municipalitatea fiecarui oras. Daca orele se prelungesc pina dupa amiaza, scoala are obligatia de a oferi o gustare elevilor. 

Júlia Kovács · BBTE

Când România va fi pregătită pentru învăţământul structură, potrivit necesităţilor copiilor noştri,şi nu copieri pe stilul altor ţări, când în România politicul nu va bulversa activitatea cadrelor didactice şi nu va denigra importanţa şcolilor şi a cadrelor didactice bine pregătite chiar şi în ultimul cătun al ţării, când ne vom trezi că învăţământul, educaţia şi sănătatea este o investiţie pe termen lung, ce aduce profit doar după mai mulţi ani şi poate aduce beneficii economice ţării, când politicienii se vor respecta reciproc măcar pentru faptul că şi ei sunt oameni şi nu mici Dumnezei, prin asta dând dovadă de respect şi pentru ceilalţi oameni din jurul lor, doar atunci putem vorbi despre ideea copiilor de 6 ani la şcoală see you săli special amenajate pentru aceşti copii, etc. etc....Această idee a fost ghicită şi nu gândită de cei ce habar nu au de sistemul de învăţământ din România, de la anul dacă vin alţii o să le facă în ciudă schimbând acestă decizie, vor reveni la vechea idee.....cine vor suferi din nou? Copiii noştri, pentru că ei se comportă ca şi cum n-ar avea copii.

Piroi Ramona · Horticultura

daca ne raportam la vremurile de acum, 6 ani nu mai sunt suficienti. si eu am mers la scoala de la 6 ani si chiar la tara, m-am descurcat, am terminat si studii universitare. dar eu la 6 ani mergeam in practica pe camp cu scoala. ma jucam cu papusi de carpa, dadeam mancare la animale. nu se pot aplica aceleasi reguli intr-o societate in care copii stiu ca vaca e mov. la cum sunt invatati copii din ziua de azi de mici sa se descurcei, cred ca cei 6 ani nu sunt suficienti.

Cristina Brasneanu · Works at Fundatia EOS

rezistenta la schimbare, despre asta este vorba. progresul inseamna schimbare. puteti da un exemplu de schimbare in bine? nu tot ceea ce a fost trebuie sa ramana intocmai for ever. In foarte multe tari copiii incep scoala asa cum se numeste la varsta de 4 ani. Nu varsta este semnificativa ci abordarea programei. Sunt copii care la 6 ani sufera in gradinita pt ca intelectual si comportamental sunt depasiti de nivel iar alti copii copilaresc pana la 9-10 ani si nu li se potriveste scoala nici macar atunci. Cum facem atunci?

Pop Aurica-mihaela · ASISTENT MEDICAL GENERALIST at Spitalul Judetean de Urgenta "Dr. Ctin Opris"

Azi SATUL MEU NATAL nu mai are scoala.Am fost la gradinita in aceeasi sala de clasa cu elevii de clasele I-IV. Nu am avut nimic de pierdut. Peste ani am fost neviota ca sa-mi schimb profesia de mai multe ori. Oricare specializare pe care am urmat-o, mi-a prins bine in viata. Sint din liceu_electromecanic. Dupa o scoala postliceala de 2 ani_ creator proiectant imbracaminte. Dupa alta scoala de 3 ani, asistent medical generalist. Este important sa se invete. Severitatea dascalilor mei mi-a fost cel mai bun ajutor.Indulgenta lor se plateste scump in viata. Un dascal care pretinde si preda ca sa aiva ce sa prertinda. ESTE UN HAOS IN TOT INVATAMINTUL PREUNIVERSITAR! DACA AM FOST BUNI LA INVATAMINT SI SCOALA, S-A REUSIT CA SI DIN SCOALA ROMANEASCA SA SE ALEAGA PRAFUL SI PULBEREA , IAR DIN FAIMA EI.... AMINTIREA................ SFATUL MEU AR SUNA ASA:,,INAPOI LA CE-A FOST BUN!!!"

La nașterea unui copil, statul spaniol oferă 2.500 de euro. 

Pentru cel mic, o familie de români , stabilită în Spania , cheltuiește triplul acestei sume.
Camera copilului şi căruciorul, 1.200 de euro Un pat simplu pentru copil costă în jur de 100 de euro. Un set de lenjerie ajunge la 100 de euro. Căruciorul poate costa între 100 şi 600 de euro, în funcţie de marcă. Un carusel, o măsuță, o cădiță, un dulăpior sunt doar câteva dintre obiectele care nu pot lipsi din camera copilului. Certificatul de naştere: 300 de euro 

Nu pot sa-mi dau seama de unde provine atata barbarie , nesimtire si ura impotriva propriului popor , la noi in Romania !

In timp ce se fura/evazioneaza de la buget peste 15 miliarde de euro in fiecare an , parlamentarii pun cu fiecare prilej , presiune pe veniturile populatiei , prin taieri de venituri , taxe si impozite excesive si irationale , dar in fiecare an alte taxe si impozite inventate - toate cu motivatia ca nu au bani la bugetul din care se fura/evazioneaza , repet zeci de miliarde de euro . 

Nu vreau sa mai amintesc despre jaful avutiei nationale si 

imbogatirea multora fara just temei !

Sistemul educational finlandez este 100% finantat de catre stat.

Toti profesorii au absolvit studii de masterat, acestea la randul lor fiind 100% subventionate.

Cadrele didactcie sunt selectate din 10% dintre absolventi. 

Toti elevii sunt tratati la fel, indiferent de gradul de inteligenta.

Autobuzul trece la fiecare 5 minute.

Orele de stiinta se fac cu cel mult 16 elevi

Curentul alternativ

Curentul Electric 

Curentul continuu (CC) este fluxul unidirecțional al sarcinilor electrice. O baterie este un bun exemplu de alimentare cu curent continuu. Un curent continuu poate să curgă într-un conductor, cum ar fi un fir, dar poate, de asemenea, să curgă prin semiconductori, izolatori sau chiar prin vid ca și în fluxuri de electroni sau ioni. Curentul electric curge într-o direcție constantă, distingându-l de curentul alternativ (CA). Un termen folosit anterior pentru acest tip de curent a fost curentul galvanic.

Curentul continuu poate fi obținut dintr-o sursă de alimentare alternativă prin utilizarea unui redresor, care conține elemente electronice (de obicei) sau elemente electromecanice (mai demult) care permit curentului să curgă numai într-o singură direcție. Curentul direct poate fi transformat în curent alternativ cu un invertor sau un set motor-generator.

1.    Robot pe Marte

2.   Ce să mai citim?

3. Ce să mai citim?

4. Tatăl fondator al Uniunii Europene.            

5. Colonizarea de pe Marte !

6.   Ne pregătim pentru Marte

7. Colonizarea Marte poate determina umanitatea să-și modifice ADN-ul ?

8. Cine mai urăște să poarte mască?

Curentul continuu este folosit pentru încărcarea bateriilor și ca sursă de alimentare pentru sistemele electronice. Cantități foarte mari de energie di curent continuu sunt utilizate în producția de aluminiu și alte procese electrochimice. Este de asemenea utilizat pentru anumite căi ferate, în special în zonele urbane. Curentul continuu de înaltă tensiune este utilizat pentru a transmite cantități mari de energie de la unitățile de producție la distanță sau pentru a interconecta rețelele electrice de curent alternativ.

Dacă se notează sarcina electrică prin Q, timpul cu t și intensitatea curentului electric cu I, aceste mărimi sunt legate prin relația

${\displaystyle I={dQ \over dt}}$

Pentru mărimi variabile în timp formula se poate rescrie folosind mărimi instantanee:

${\displaystyle i(t)={dq(t) \over dt}}$ sau ${\displaystyle q(t)=\int _{-\infty }^{t}i(x)\,dx}$

Densitatea de curent este o măsură a densității unui curent electric. Aceasta este definită ca fiind vectorul a cărui mărime este valoarea curentului electric pe suprafața secțiunii transversale. În unități SI, densitatea de curent se măsoară în amperi pe metru pătrat (A/m²).

${\displaystyle I=\int {\vec {J}}\cdot d{\vec {A}}}$

în cazul în care ${\displaystyle I}$ este curentul în conductor, ${\displaystyle {\vec {J}}}$ este densitatea de curent, și ${\displaystyle d{\vec {A}}}$ este diferențială a vectorului de secțiune transversală.

Curentul electric poate produce fenomene fizice diferite:

• căldură, fenomen cunoscut sub numele de efect termic sau efect Joule:
• apariția unei forțe asupra conductoarelor străbătute de el aflate în câmp magnetic, cunoscute sub denumirea de forțe electromagnetice sau forțe electrodinamice:
• apariția unui câmp magnetic (rotativ) în jurul conductoarelor pe care le străbate.
• transportul de substanțe (electroliza) atunci când purtătorii de sarcini electrice care determină curentul electric continuu sunt ionii dintr-o soluție sau topitură de electrolit.

Pe scurt in curentul continuu, electronii se deplaseaza intr-un singur sens , spre deosebire de curentul alternativ care circula cand intr-un sens , cand intr-altul . Intensitatea acestui curent creste , descreste , ajunge la 0 (zero) , isi schimba sensul , creste si descreste din nou , pentru ca mai departe ciclul sa se repete . Daca ne-am inchipui ca valoarea care reprezinta intensitatea curentului ar fi punctul M ce se deplaseaza pe un cerc in sens invers fata de acele ceasornicului ( vezi figura de mai jos ) , inaltimea acestui punct fata de diametrul orizontal va deveni maxima dupa descrierea unui arc de 90° . 

In acest punct valoarea "I" a curentului va fi maxima ; mai departe dupa parcurgerea a 180° , ea va deveni egala cu zero , pentru ca , schimband sensul , prin trecere sub diametrul orizontal , sa ajunga iarasi maxima la 270° si sa anuleze in punctul din care a plecat punctul mobil . In trigonometrie valorile diferitelor inaltimi succesive ale punctului M situate deasupra diametrului ( axului ) orizontal se considera pozitive si se noteaza cu semnul " + " , iar cele situate sub diametru , negative si se noteaza cu " - " . daca presupunem ca mobilul parcurge unghiuri egale in timpi egali , rezulta ca putem trasa o linie orizontala ( axa timpului ) pe care insemnam la distante egale , intervalele in grade , de la 0° la 360° De exemplu 30° , 60° , 90° , 180° , 270° , si 360° , Pentru care trasam pe verticala inaltimile corespunzatoare ale mobilului M . Cu alte cuvinte obtinem curba variatiei inaltimilor succesive al acestuia fata de axa timpului sau pe scurt curba variatiei curentului " I " in functie de timp . Aceasta curba cu doua bucle se numeste " sinusoida " si am putea sa o numim " fotografia " unui ciclu complet al curentului alternativ . Timpul in care se efectueaza un ciclu complet se numeste perioada si se noteaza cu litera " T " . Valorile maxime ale lui " I " ( dupa 90° si 180° ) se numesc amplitudini maxime , cele doua bucle ale sinusoidei , alternante sau semiperioade ( pozitiva si negativa ) , iar numarul de cicli pe secunda , frecventa ( se noteaza cu f ). Astfel frecventa curentului furnizat de actualele retele electrice din tara noastra si de asemenea din mai multe tari este de 50 cicli pe secunda , adica sensul curentului se schimba de 100 de ori in acest interval de timp , atingand de acelasi numar de ori valori maxime si minime . In practica , la energii mari , curentul alternativ se utilizeaza mai mult decat cel continuu , intrucat ofera , fata de acesta , o serie de avantaje . Unul din acestea este posibilitatea de a se transporta , cu pierderi nimime la distante mari datorita usurintei cu care se pot transforma parametrii puterii ( de la intensitate mare si tensiune mica la intensitate mica si tensiune mare si invers ) . Unitatea de masura pentru frecventa este " HERTZ-ul " si este egala cu 1 ciclu pe secunda ; se noteaza cu Hz ( hertz / secunda ) . In functie de frecventa , curentii alternativi se impart in doua categori :

A. curenti de audiofrecventa (AF) sau de joasa frecventa cu frecvente cuprinse intre 15 Hz si 15.000 Hz, care corespund sunetelor ce pot fi percepute de urechea umana ( sunetele fiind si ele fenomene ciclice ) .

B. curenti de radiofrecventa (RF) sau de inalta frecventa cu frecvente de peste 15.000 Hz , care se folosesc foarte mult in radiotehnica .

Pentru masurarea frecventelor radio se intrebuinteaza pe scara larga multiplii hertzului : Kilohertz-ul (kHz) = 1.000 Hz , Megahertz-ul = 1.000.000 , Gigahertz-ul = 1.000.000.000 Hz .