Se afișează postările cu eticheta medievala. Afișați toate postările

vineri, 8 martie 2013

Muma lui Ştefan cel Mare - de Dimitrie Bolintineanu

Muma lui Ştefan cel Mare

Image result for mama lui stefan cel mare

Pe o stâncă neagră, într-un vechi castel,

Unde cură-n poale un râu mititel,

Plânge şi suspină tânăra domniţă,

Dulce şi suavă ca o garofiţă;

Căci în bătălie soţul ei dorit

A plecat cu oastea şi n-a mai venit.

Ochii săi albaştri ard în lăcrimele

Cum lucesc în rouă două viorele;

Buclele-i de aur cad pe albu-i sân,

Rozele şi crinii pe faţă-i se-ngân.

Însă doamna soacră lângă ea veghează

Şi cu dulci cuvinte o îmbărbătează.

Un orologiu sună noaptea jumătate.

În castel în poartă oare cine bate?

- „Eu sunt, bună maică, fiul tău dorit;

Eu, şi de la oaste mă întorc rănit.

Soarta noastră fuse crudă astă dată:

Mica mea oştire fuge sfărămată.

Dar deschideţi poarta... Turcii mă-nconjor...

Vântul suflă rece... Rănile mă dor!“

Tânăra domniţă la fereastră sare.

- „Ce faci tu, copilă?“ zice doamna mare.

Apoi ea la poartă atunci a ieşit

Şi-n tăcerea nopţii astfel i-a vorbit:

- „Ce spui, tu, străine? Ştefan e departe;

Braţul său prin taberi mii de morţi împarte.

Eu sunt a sa mumă; el e fiul meu;

De eşti tu acela, nu-ţi sunt mumă eu!

Însă dacă cerul, vrând să-ngreuieze

Anii vieţii mele şi să mă-ntristeze,

Nobilul tău suflet astfel l-a schimbat;

Dacă tu eşti Ştefan cu adevărat,

Apoi tu aice fără biruinţă

Nu poţi ca să intri cu a mea voinţă.

Du-te la oştire! Pentru ţara mori!

Şi-ţi va fi mormântul coronat cu flori!“

III

Ştefan se întoarce şi din cornu-i sună;

Oastea lui zdrobită de prin văi adună.

Lupta iar începe... Duşmanii zdrobiţi

Cad ca nişte spice, de securi loviţi.

de Dimitrie Bolintineanu

Vezi și

duminică, 18 noiembrie 2012

Peneş Curcanul

Copii! aduceti un ulcior
De apa de sub stânca,
Sa sting pojarul meu de dor
Si jalea mea adânca.
Ah! ochii-mi sunt plini de scântei
Si mult cumplit ma doare
Când ma gândesc la fratii mei,
Cu toti pieriti în floare.

Cobuz ciobanu-n Calafat
Cânta voios din fluier,
Iar noi jucam hora din sat,
Râzând de-a bombei suier.
Deodat-o schija de obuz
Trasnind... mânca-o-ar focul!
Reteaza capul lui Cobuz
S-astfel ne curma jocul.

Trei zile-n urma am razbit
Prin Dunarea umflata,
Si nu departe-am tabarât
De Plevna blestemata.
În fata noastra se-nalta
A Grivitei reduta,
Balaur crunt ce-ameninta
Cu gheara-i nevazuta.

Dar si noi înca o pândeam
Cum se pândeste-o fiara
Si tot chiteam si ne gândeam
Cum sa ne cada-n gheara?
Din zori în zori si turci si noi
Zvârleam în aer plumbii
Cum zvârli graunti de papusoi
Ca sa hranesti porumbii.

Si tunuri sute bubuiau...
Se clatina pamântul!
Si mii de bombe vâjâiau
Trecând în zbor ca vântul.
Sedea ascuns turcu-n ocol
Ca ursu-n vizunie.
Pe când trageam noi tot în gol,
El tot în carne vie...

Vezi și

1. Schema de tratament pentru cazurile ușoare de Covid-19

2. Romania traiește , încă , din inertia bogățiilor create in Epoca Comunistă

3. Scara de valori a societății romanești

4. Europa privită din viitor

5. Hrana vie

6. Planurile in derulare sunt o munca in progres, veche de sute de ani

7. Destinatii uimitoare pe glob

8. Miracolul japonez- Drum reconstruit în patru zile

9. Primarul care nu frură

10.Duda a pus mâna pe Casa Regală

11.Nu poti multiplica bogatia divizand-o !

12.Evolutia Laptop - Cântărea 5,44 kg

13. O Nouă Republică

14. A fi patriot nu e un merit, e o datorie.!

15.În vremea monarhiei, taranii romani reprezentau 90% din populatie si nu aveau drept de vot.

16.Miracolul din Noua Zeelandă - LYPRINOL

17. Cea mai frumoasă scrisoare de dragoste

18.Locul unde Cerul se uneste cu Pamantul

19.Fii propriul tău nutriționist

20.Maya ramane o civilizatie misterioasa

21.Slăbești daca esti motivat

22.Serbet de ciocolata

23. Set medical Covid necesar acasă

24.Medicament retras - folosit în diabet

25.Brexit-ul - Spaima Europei

26.Virusul Misterios

27. Inamicul numărul unu al acumulatorilor

28.Sistemele solare - apă caldă

29. Economisirea energiei electrice

30. Hoțul de cărți

31.Aparitia starii de insolventa

32.TRUMP ESTE PRESEDINTE

33. Microbii din organismul uman

34. Despre islamizarea Europei. O publicăm integral. Și fără comentarii.

35. „Naţiunea este mai importantă ca Libertatea !”

36. Masca ce omoară virusul O veste de Covid

37.Primul an de viaţă - Alocatia pentru copil

38.Tavalugul Marelui Razboi - Globaliyarea - Asasinii Economici

T;intes era dibaci tunar,
Caci toate-a lui ghiulele
Loveau turcescul furnicar,
Ducând moartea cu ele.
Dar într-o zi veni din fort
Un glonte, numai unul,
Si bietul T;intes cazu mort,
Îmbratisându-si tunul.

Pe-o noapte oarba, Bran si Vlad
Erau în sentinele.
Fierbea vazduhul ca un iad
De bombe, de srapnele.
În zori gasit-am pe-amândoi
Taiati de iatagane,
Alature c-un moviloi
De lesuri musulmane.

Sarmanii! bine s-au luptat
Cu litfa cea pagâna
Si chiar murind ei n-au lasat
Sa cada-arma din mâna.
Dar ce folos, ceata scadea!
S-acuma ramasese
Cinci numai, cinci flacai din ea,
Si cu sergentul, sese!...

Veni si ziua de asalt,
Cea zi de sânge uda!
Parea tot omul mai înalt
Fata cu moartea cruda.
Sergentul nostru, pui de zmeu,
Ne zise-aste cuvinte:
"Cât n-om fi morti, voi cinci si eu,
Copii, tot înainte!"

Facând trei cruci, noi am raspuns:
"Amin! si Doamne-ajuta!"
Apoi la fuga am împuns
Spre-a turcilor reduta.
Alelei! Doamne, cum zburau
Voinicii toti cu mine!
Si cum la santuri alergau
Cu scari si cu fasine!

Iata-ne-ajunsi!... înca un pas.
"Ura!-nainte, ura!..."
Dar multi ramân fara de glas.
Le-nchide moartea gura!
Reduta-n noi repede-un foc
Cât nu-1 încape gândul.
Un sir întreg s-abate-n loc,
Dar altul îi ia rândul.

Burcel în sant moare zdrobind
O tidva pagâneasca.
Soimu-n redan cade racnind:
"Moldova sa traiasca!"
Doi frati Calini, ciuntiti de vii,
Se zvârcolesc în sânge;
Nici unul însa, dragi copii,
Nici unul nu se plânge.

Atunci viteazul capitan,
Cu-o larga brazda-n frunte,
Striga voios: "Cine-i Curcan,
Sa fie soim de munte!"
Cu steagu-n mâini, el sprintenel
Viu suie-o scara-nalta.
Eu cu sergentul dupa el
Sarim delaolalta.

Prin foc, prin spagi, prin glonti, prin fum,
Prin mii de baionete,
Urcam, luptam... iata-ne-acum
Sus, sus, la parapete.
"Allah! Allah!" turcii racnesc,
Sarind pe noi o suta.
Noi punem steagul românesc
Pe crâncena reduta.

Ura! maret se-nalta-n vânt
Stindardul României!
Noi însa zacem la pamânt,
Cazuti prada urgiei!
Sergentul moare suierând
Pe turci în risipire,
Iar capitanul admirând
Stindardu-n fâlfâire!

Si eu, când ochii am închis,
Când mi-am luat osânda:
"Ah! pot sa mor de-acum, am zis
A noastra e izbânda!"
Apoi, când iarasi m-am trezit
Din noaptea cea amara,
Colea pe rani eu am gasit
"Virtutea militara"!...

Ah! da-o-ar pomnul sa-mi îndrept
Aceasta mâna rupta,
Sa-mi vindec ranile din piept,
Iar sa ma-ntorc la lupta,
Caci nu-i mai scump nimica azi
Pe lumea pamânteasca
Decât un nume de viteaz
Si moartea vitejeasca!

Mircesti, august 1877

miercuri, 10 octombrie 2012

Povestea lustragiului ! - Criza

Povestea lustragiului si criza financiara

Poveste despre un lustragiu si o profetie implinita

A fost odata ca niciodata un biet lustragiu care isi castiga existenta, da, ati ghicit, lustruind pantofii domnilor care intrau si ieseau dintr-o cladire impozanta din centru. Niciodata nu stiuse exact ce cladire este aceea in fata careia lucra de ani de zile, poate era o banca, poate era o bursa, poate vreun minister important, insa domnii bine imbracati care intrau acolo opreau adeseori la el pentru a-si lustrui pantofii.

Lustragiul nostru era priceput in ceea ce facea, folosea numai crema de pantofi de cea mai buna calitate si era vesel si optimist. Intr-un cuvant era multumit cu munca lui iar clientii lui la fel asteptandu-si rabdatori randul la lustruit.

Vezi și

Intr-o zi insa s-a oprit la el un client nou, mai deosebit de ceilalti care l-a intrebat prietenos: "Ce faci aici? Ce-i cu tine asa de vesel? Nu ti-a spus nimeni de criza financiara?" Ce-i drept nu-i spusese nimeni, nici unul dintre domnii aceia bine imbracati care intrau in banca sau ce-o fi fost acolo, probabil toti la curent cu criza. "Poate nu le pasa de tine sau poate n-au avut suflet sa iti spuna insa criza financiara e pe drum si ne va afecta absolut pe toti, nu va scapa nimeni, nici macar tu un biet lustragiu. Asa ca daca ai un dram de minte iti iei masuri din timp, ca sa nu fii luat pe nepregatite. Aceasta e meseria mea, sunt expert, stiu ce vorbesc."

Dupa plecarea domnului binevoitor lustragiul nostru ramase pe ganduri. Poate ca intradevar nici unul dintre clientii lui nu il considerase demn sa il puna la curent cu criza financiara. Noroc cu domnul cel prietenos care ii voia binele. Asa ca lustragiul a inceput sa ia masuri incat sa nu fie luat pe nepregatite de criza financiara. Pentru inceput folosea mai putina crema de pantofi si mai de proasta calitate. Apoi a inceput sa aloce mai putin timp fiecarui client, dupa cum se spune time is money. A inceput sa socializeze mai putin cu acestia, criza e criza, nu mai e timp de smalltalk.

Preocupat de criza financiara devenise ingandurat, tacut si isi facea treaba de mantuiala. Asa ca incetul cu incetul clientii fideli carora le placeau veselia si calitatea muncii lustragiului au inceput sa se rareasca. Iar lustragiul nostru cu fiecare client pierdut era multumit intr-un fel ciudat ca domnul cel binevoitor a avut dreptate.

"Ce m-as fi facut daca expertul nu m-ar fi prevenit la timp? Acum as fi fost probabil luat pe nepregatite de criza financiara."