luni, 3 decembrie 2012

Vinovatii fara vina

Versuri "Pasarea Colibri - Vinovatii fara vina"

Sunt curat la trup curat la suflet
Vreau sa-i înteleg si sa iubesc
Nu conteaza cât de lung am parul
Important e cât de mult gândesc.
Simt în trup pletosii daci, comati
Firea mea e saltul omenesc
Nu conteaza cât de lung am parul
Important e cât si cum gândesc.

R: Lume, lume, soro lume
De ce esti prea rea de gura?
De ce ne privesti cu ura?
Vinovatii fara vina
Cer sa se faca lumina.

Vreau sa-înalt castele de gândire
Vreau sa fiu lasat sa simt cum cresc
Nu conteaza cât de lung am parul
Mai presus e cât si cum gândesc.
Nu e loc de noi în lumea voastra
Nu-s din noi acei ce ne muncesc
Si tin cont de cât de lung am parul
Nu de cum si cât de mult gândesc.

Hei, voi neatenti la soarta noastra
Hei, noi ce ne credeti pui de drac
Gândurile voastre sunt si ale noastre
Gusturïle însa nu ne plac.

Versuri de la: http://www.versuri.ro/

Zona Libera, Oct 4, 2012

Vezi și

La 4 octombrie 1943 s-a născut Florian Pittiș, unul dintre cei mai îndrăgiți actori de teatru, regizor, traducător, interpret de muzică folk si realizator de emisiuni radio. A scris texte pentru cântecele Andei Călugăreanu, pentru Mircea Vintilă, Sorin Chifiriuc și alții. A fost de asemenea, francmason (având gradul 33 și ultim), purtător de cuvânt al Marii Loje Naționale din România.

Ca actor s-a ataşat de scena Teatrul „Lucia Sturza-Bulandra” din Bucureşti, colaborând cu regizori importanţi ai scenei româneşti precum Liviu Ciulei, Andrei Șerban, Alexandru Tocilescu, Sanda Manu, Dan Micu. În muzica a fost văzut prima dată alaturi de Anda Călugăreanu şi Dan Tufaru în programele televizate realizate de Alexandru Bocăneţ. În anul 1992, alături de Mircea Baniciu, Mircea Vintilă și Vladi Cnejevici, înfiinţează formația Pasărea Colibri, cu care concertează până în 2001 și împreună cu care înregistrează patru albume. Aducem aminte de Florian Pittiş printr-o piesă cântată alaturi de Pasărea Colibri.

http://www.stelian-tanase.ro

sâmbătă, 1 decembrie 2012

Curentul alternativ

Curentul Electric

Curentul continuu (CC) este fluxul unidirecțional al sarcinilor electrice. O baterie este un bun exemplu de alimentare cu curent continuu. Un curent continuu poate să curgă într-un conductor, cum ar fi un fir, dar poate, de asemenea, să curgă prin semiconductori, izolatori sau chiar prin vid ca și în fluxuri de electroni sau ioni. Curentul electric curge într-o direcție constantă, distingându-l de curentul alternativ (CA). Un termen folosit anterior pentru acest tip de curent a fost curentul galvanic.

Curentul continuu poate fi obținut dintr-o sursă de alimentare alternativă prin utilizarea unui redresor, care conține elemente electronice (de obicei) sau elemente electromecanice (mai demult) care permit curentului să curgă numai într-o singură direcție. Curentul direct poate fi transformat în curent alternativ cu un invertor sau un set motor-generator.

Curentul continuu este folosit pentru încărcarea bateriilor și ca sursă de alimentare pentru sistemele electronice. Cantități foarte mari de energie di curent continuu sunt utilizate în producția de aluminiu și alte procese electrochimice. Este de asemenea utilizat pentru anumite căi ferate, în special în zonele urbane. Curentul continuu de înaltă tensiune este utilizat pentru a transmite cantități mari de energie de la unitățile de producție la distanță sau pentru a interconecta rețelele electrice de curent alternativ.

Dacă se notează sarcina electrică prin Q, timpul cu t și intensitatea curentului electric cu I, aceste mărimi sunt legate prin relația

I={dQ \over dt}

Pentru mărimi variabile în timp formula se poate rescrie folosind mărimi instantanee:

i(t)={dq(t) \over dt}

q(t)=\int _{-\infty }^{t}i(x)\,dx

I=\int {\vec {J}}\cdot d{\vec {A}}

Curentul electric poate produce fenomene fizice diferite:

căldură, fenomen cunoscut sub numele de efect termic sau efect Joule:
apariția unei forțe asupra conductoarelor străbătute de el aflate în câmp magnetic, cunoscute sub denumirea de forțe electromagnetice sau forțe electrodinamice:
apariția unui câmp magnetic (rotativ) în jurul conductoarelor pe care le străbate.
transportul de substanțe (electroliza) atunci când purtătorii de sarcini electrice care determină curentul electric continuu sunt ionii dintr-o soluție sau topitură de electrolit.

Pe scurt in curentul continuu, electronii se deplaseaza intr-un singur sens , spre deosebire de curentul alternativ care circula cand intr-un sens , cand intr-altul . Intensitatea acestui curent creste , descreste , ajunge la 0 (zero) , isi schimba sensul , creste si descreste din nou , pentru ca mai departe ciclul sa se repete . Daca ne-am inchipui ca valoarea care reprezinta intensitatea curentului ar fi punctul M ce se deplaseaza pe un cerc in sens invers fata de acele ceasornicului ( vezi figura de mai jos ) , inaltimea acestui punct fata de diametrul orizontal va deveni maxima dupa descrierea unui arc de 90° .

In acest punct valoarea "I" a curentului va fi maxima ; mai departe dupa parcurgerea a 180° , ea va deveni egala cu zero , pentru ca , schimband sensul , prin trecere sub diametrul orizontal , sa ajunga iarasi maxima la 270° si sa anuleze in punctul din care a plecat punctul mobil . In trigonometrie valorile diferitelor inaltimi succesive ale punctului M situate deasupra diametrului ( axului ) orizontal se considera pozitive si se noteaza cu semnul " + " , iar cele situate sub diametru , negative si se noteaza cu " - " . daca presupunem ca mobilul parcurge unghiuri egale in timpi egali , rezulta ca putem trasa o linie orizontala ( axa timpului ) pe care insemnam la distante egale , intervalele in grade , de la 0° la 360° De exemplu 30° , 60° , 90° , 180° , 270° , si 360° , Pentru care trasam pe verticala inaltimile corespunzatoare ale mobilului M . Cu alte cuvinte obtinem curba variatiei inaltimilor succesive al acestuia fata de axa timpului sau pe scurt curba variatiei curentului " I " in functie de timp . Aceasta curba cu doua bucle se numeste " sinusoida " si am putea sa o numim " fotografia " unui ciclu complet al curentului alternativ . Timpul in care se efectueaza un ciclu complet se numeste perioada si se noteaza cu litera " T " . Valorile maxime ale lui " I " ( dupa 90° si 180° ) se numesc amplitudini maxime , cele doua bucle ale sinusoidei , alternante sau semiperioade ( pozitiva si negativa ) , iar numarul de cicli pe secunda , frecventa ( se noteaza cu f ). Astfel frecventa curentului furnizat de actualele retele electrice din tara noastra si de asemenea din mai multe tari este de 50 cicli pe secunda , adica sensul curentului se schimba de 100 de ori in acest interval de timp , atingand de acelasi numar de ori valori maxime si minime . In practica , la energii mari , curentul alternativ se utilizeaza mai mult decat cel continuu , intrucat ofera , fata de acesta , o serie de avantaje . Unul din acestea este posibilitatea de a se transporta , cu pierderi nimime la distante mari datorita usurintei cu care se pot transforma parametrii puterii ( de la intensitate mare si tensiune mica la intensitate mica si tensiune mare si invers ) . Unitatea de masura pentru frecventa este " HERTZ-ul " si este egala cu 1 ciclu pe secunda ; se noteaza cu Hz ( hertz / secunda ) . In functie de frecventa , curentii alternativi se impart in doua categori :

A. curenti de audiofrecventa (AF) sau de joasa frecventa cu frecvente cuprinse intre 15 Hz si 15.000 Hz, care corespund sunetelor ce pot fi percepute de urechea umana ( sunetele fiind si ele fenomene ciclice ) .

B. curenti de radiofrecventa (RF) sau de inalta frecventa cu frecvente de peste 15.000 Hz , care se folosesc foarte mult in radiotehnica .

Pentru masurarea frecventelor radio se intrebuinteaza pe scara larga multiplii hertzului : Kilohertz-ul (kHz) = 1.000 Hz , Megahertz-ul = 1.000.000 , Gigahertz-ul = 1.000.000.000 Hz .

Trăiască Romania !

"Cenaclul Flacara - Trăiască Romania"

Strofa întâi

Dacă ne-nfruntă munţi cu munţi ne vom bate,
Pentru lumina ţării şi pentru libertate,
Aici ne e cuvântul când îl avem de spus,
Decât slujirea ţării nimic nu-i mai presus.
Jurăm credinţă luptei oricât ar fi de grea,
Jurăm că pentru ţară şi viaţa ne-o vom da,
Jurăm să nu ne mintă nici clipa, nici vecia
Trăiască libertatea, trăiască românia,
Trăiască în fericite şi linişte poporul,
Trăiască românia trăiască tricolorul.

Strofa a doua

Dar ţara nu ...
Iubirea nu te scuză când ochii îi închizi
Să curăţăm tot răul din viaţa româniei,
Că noi sîntem partidul şi ţara omeniei,
Puterea de ... muncii că ei sînt mari şi tari,
Nou sântem patrioţii revoluţionari,
Avem contract pe viaţă cu visul şi cu glia,
Trăiască libertatea, trăiască românia,
Trăiască în fericite şi linişte poporul,
Trăiască românia trăiască tricolorul.

Strofa a treia

A noastră este ţara, o moştenim deplin,
Va trebui, întreagă, s-o dăm celor ce vin,
La cei născuţi şi astăzi şi mâine şi poimâine,
Nici păine fară muncă, nici muncă fără pâine,
Nici călăreţi pe aer, nici cai fără călări,
Nici ţară fără lume, nici lume fără ţări,
Să crească-n lume pacea, dreptatea, bucuria,
Trăiască libertatea, trăiască românia,
Trăiască în fericite şi linişte poporul,
Trăiască românia trăiască tricolorul.

Strofa a patra

Trăiască municitorii, tăranii, cărturarii,
Trăiască demnitatea cea fără de avarii,
Dacă renunţi la luptă n-ai ce să mai aştepţi,
Nimica nu se face-n poziţie de drepţi,
Să facem românia prin toţi şi pentru toţi,
Un teritoriu liber deorice prejudecăţi,
Să fie al nostru dreptul şi a noastră datoria,
Trăiască libertatea, trăiască românia,
Trăiască Ceauşescu, partidul şi poporul,
Trăiască românia trăiască tricolorul.

Strofa a cincea

Jurăm din milioane de inimi şi destine,
Din orice fel de sânge ne murmură în vine,
Jurăm bătrân şi tânăr, femeie şi bărbat,
Credinţă româniei, necondiţionat,
Că ţara-i bogăţia ce vejnic ne rămâne,
Şi glasul ei ce îndeamă deşteaptă-te române,
Nu ne-nspăimântă nimeni cu forţa sau cu sila,
Trăiască libertatea, trăiască românia,
Trăiască Ceauşescu, partidul şi poporul,
Trăiască românia trăiască tricolorul.

Strofa a şasea

Sîntem de e nevoie, o ţară de soldaţi,
Sîntem de e nevoie, un lanţ de munţi Carpaţi,
Durerea tări noaste facută-i să ne doară,
Ne place libertatea ca oameni şi ca ţară,
Şi soarele dreptăţii să lumineze sfânt,
O ţară în roşu, galben şi albastru pe pământ,
Acesta-i viaţa noastră, aceasta ni-i tăria,
Trăiască libertatea, trăiască românia,
Trăiască în fericite şi linişte poporul,
Trăiască românia trăiască trïcolorul.

Versuri trimise de Serban.

Versuri de la: http://www.versuri.ro/

duminică, 18 noiembrie 2012

Peneş Curcanul

Copii! aduceti un ulcior
De apa de sub stânca,
Sa sting pojarul meu de dor
Si jalea mea adânca.
Ah! ochii-mi sunt plini de scântei
Si mult cumplit ma doare
Când ma gândesc la fratii mei,
Cu toti pieriti în floare.

Cobuz ciobanu-n Calafat
Cânta voios din fluier,
Iar noi jucam hora din sat,
Râzând de-a bombei suier.
Deodat-o schija de obuz
Trasnind... mânca-o-ar focul!
Reteaza capul lui Cobuz
S-astfel ne curma jocul.

Trei zile-n urma am razbit
Prin Dunarea umflata,
Si nu departe-am tabarât
De Plevna blestemata.
În fata noastra se-nalta
A Grivitei reduta,
Balaur crunt ce-ameninta
Cu gheara-i nevazuta.

Dar si noi înca o pândeam
Cum se pândeste-o fiara
Si tot chiteam si ne gândeam
Cum sa ne cada-n gheara?
Din zori în zori si turci si noi
Zvârleam în aer plumbii
Cum zvârli graunti de papusoi
Ca sa hranesti porumbii.

Si tunuri sute bubuiau...
Se clatina pamântul!
Si mii de bombe vâjâiau
Trecând în zbor ca vântul.
Sedea ascuns turcu-n ocol
Ca ursu-n vizunie.
Pe când trageam noi tot în gol,
El tot în carne vie...

Vezi și

1. Schema de tratament pentru cazurile ușoare de Covid-19

2. Romania traiește , încă , din inertia bogățiilor create in Epoca Comunistă

3. Scara de valori a societății romanești

4. Europa privită din viitor

5. Hrana vie

6. Planurile in derulare sunt o munca in progres, veche de sute de ani

7. Destinatii uimitoare pe glob

8. Miracolul japonez- Drum reconstruit în patru zile

9. Primarul care nu frură

10.Duda a pus mâna pe Casa Regală

11.Nu poti multiplica bogatia divizand-o !

12.Evolutia Laptop - Cântărea 5,44 kg

13. O Nouă Republică

14. A fi patriot nu e un merit, e o datorie.!

15.În vremea monarhiei, taranii romani reprezentau 90% din populatie si nu aveau drept de vot.

16.Miracolul din Noua Zeelandă - LYPRINOL

17. Cea mai frumoasă scrisoare de dragoste

18.Locul unde Cerul se uneste cu Pamantul

19.Fii propriul tău nutriționist

20.Maya ramane o civilizatie misterioasa

21.Slăbești daca esti motivat

22.Serbet de ciocolata

23. Set medical Covid necesar acasă

24.Medicament retras - folosit în diabet

25.Brexit-ul - Spaima Europei

26.Virusul Misterios

27. Inamicul numărul unu al acumulatorilor

28.Sistemele solare - apă caldă

29. Economisirea energiei electrice

30. Hoțul de cărți

31.Aparitia starii de insolventa

32.TRUMP ESTE PRESEDINTE

33. Microbii din organismul uman

34. Despre islamizarea Europei. O publicăm integral. Și fără comentarii.

35. „Naţiunea este mai importantă ca Libertatea !”

36. Masca ce omoară virusul O veste de Covid

37.Primul an de viaţă - Alocatia pentru copil

38.Tavalugul Marelui Razboi - Globaliyarea - Asasinii Economici

T;intes era dibaci tunar,
Caci toate-a lui ghiulele
Loveau turcescul furnicar,
Ducând moartea cu ele.
Dar într-o zi veni din fort
Un glonte, numai unul,
Si bietul T;intes cazu mort,
Îmbratisându-si tunul.

Pe-o noapte oarba, Bran si Vlad
Erau în sentinele.
Fierbea vazduhul ca un iad
De bombe, de srapnele.
În zori gasit-am pe-amândoi
Taiati de iatagane,
Alature c-un moviloi
De lesuri musulmane.

Sarmanii! bine s-au luptat
Cu litfa cea pagâna
Si chiar murind ei n-au lasat
Sa cada-arma din mâna.
Dar ce folos, ceata scadea!
S-acuma ramasese
Cinci numai, cinci flacai din ea,
Si cu sergentul, sese!...

Veni si ziua de asalt,
Cea zi de sânge uda!
Parea tot omul mai înalt
Fata cu moartea cruda.
Sergentul nostru, pui de zmeu,
Ne zise-aste cuvinte:
"Cât n-om fi morti, voi cinci si eu,
Copii, tot înainte!"

Facând trei cruci, noi am raspuns:
"Amin! si Doamne-ajuta!"
Apoi la fuga am împuns
Spre-a turcilor reduta.
Alelei! Doamne, cum zburau
Voinicii toti cu mine!
Si cum la santuri alergau
Cu scari si cu fasine!

Iata-ne-ajunsi!... înca un pas.
"Ura!-nainte, ura!..."
Dar multi ramân fara de glas.
Le-nchide moartea gura!
Reduta-n noi repede-un foc
Cât nu-1 încape gândul.
Un sir întreg s-abate-n loc,
Dar altul îi ia rândul.

Burcel în sant moare zdrobind
O tidva pagâneasca.
Soimu-n redan cade racnind:
"Moldova sa traiasca!"
Doi frati Calini, ciuntiti de vii,
Se zvârcolesc în sânge;
Nici unul însa, dragi copii,
Nici unul nu se plânge.

Atunci viteazul capitan,
Cu-o larga brazda-n frunte,
Striga voios: "Cine-i Curcan,
Sa fie soim de munte!"
Cu steagu-n mâini, el sprintenel
Viu suie-o scara-nalta.
Eu cu sergentul dupa el
Sarim delaolalta.

Prin foc, prin spagi, prin glonti, prin fum,
Prin mii de baionete,
Urcam, luptam... iata-ne-acum
Sus, sus, la parapete.
"Allah! Allah!" turcii racnesc,
Sarind pe noi o suta.
Noi punem steagul românesc
Pe crâncena reduta.

Ura! maret se-nalta-n vânt
Stindardul României!
Noi însa zacem la pamânt,
Cazuti prada urgiei!
Sergentul moare suierând
Pe turci în risipire,
Iar capitanul admirând
Stindardu-n fâlfâire!

Si eu, când ochii am închis,
Când mi-am luat osânda:
"Ah! pot sa mor de-acum, am zis
A noastra e izbânda!"
Apoi, când iarasi m-am trezit
Din noaptea cea amara,
Colea pe rani eu am gasit
"Virtutea militara"!...

Ah! da-o-ar pomnul sa-mi îndrept
Aceasta mâna rupta,
Sa-mi vindec ranile din piept,
Iar sa ma-ntorc la lupta,
Caci nu-i mai scump nimica azi
Pe lumea pamânteasca
Decât un nume de viteaz
Si moartea vitejeasca!

Mircesti, august 1877