duminică, 7 aprilie 2013

Copiii - Vitorul Planetei

Copiii sunt viitorul

Ai observat că te simţi mai bine atunci când ai o atitudine pozitivă decât una negativă ?
Din păcate, din anumite motive, de foarte multe ori ne concencentrăm pe partea negativă a lucrurilor . De multe ori cazi în stări urâte, pline de nemulţumire şi te simţi neîndreptăţit .

Importanta drepturilor copiilor

La 20 noiembrie 1989 Naţiunile Uniteau adoptat Convenţia cu privire la Drepturile Copilului - o lege internaţională care stipulează drepturile pe care le au copii şi tinerii din întreaga lume. Prin adoptarea acestor reglementări s-a urmărit :

• recunoaşterea demnităţii si a drepturilor egale si inalienabile ale tuturor membrilor familiei umane care constituie fundamentul libertăţii, dreptăţii si păcii in lume,
• increderea copiilor in drepturile fundamentale ale omului, in demnitatea si valoarea persoanei umane şi promovarea progresului social si conditii mai bune de trai
• recunoaşterea faptului ca fiecare poate să se folosească de drepturile si de libertaţile enunţate de acestea, fără nici o deosebire de rasă, culoare, sex, limbă, religie, opinie politică sau orice altă opinie, naţionalitate si origine socială, situaţie materială, statut la naştere sau alt statut,
• afirmarea dreptului copiilor la ingrijire si asistenţa speciale,
• convingerea ...

7.000 de euro, primul an de viaţă al copilului

Germania plăteşte câte 164 de euro pentru primul copil şi măreşte susţinerea până la 170 de euro pentru al treilea. Un copil din Suedia primeşte de la stat 116 euro pe lună. Franţa nu dă bani pentru primul copil, dar e darnică de la al doilea (124 de euro) şi de-a dreptul generoasă cu familiile cu trei copii (285 de euro). În plus, aici se mai dau ajutoare consistente, tot lunare, pentru şcoală şi bone.

Irlanda plateste lunar pentru primul si al doilea copil cate 150 de euro iar pentru urmatorii copii alocatiile sunt de 185 de euro. In aceasta tara, daca se nasc tripleti alocatia fiecarui copil va fi dublu alocatiei unui singur copil (adica 300 de euro/luna pentru fiecare copil). Daca se nasc gemeni fiecare copil va primi o data si jumatate alocatia unui singur copil (225 de euro pentu fiecare copil).

Ajută-i să devină Oameni Mari

“Copilăria e taina dezvăluirii viitorului.” – Grigore Vieru

A avea un copil este cel mai frumos dar pe care îl poţi primi. De ce să nu ai grijă de el, să nu îl preţuieşti, să nu te mândreşti de el? De ce să nu contribui la dezvoltarea, creşterea sa în armonie şi pace?

Se pare că sunt destul de mulţi oameni care nu ştiu să aprecieze, să ofere sprijin bun, să îşi arate afecţiunea sau să iubească copiii. Este mare păcat faptul că mulţi oameni nu conştientizează răul pe care îl fac atunci când nu investesc în pacea şi creşterea în armonie a celor mici.

Nu este nevoie să cauţi pe Google ca să vezi şi tu asta. Doar deschide televizorul sau uită-te pe stradă şi ai să vezi zeci de cazuri în care se prezintă maltratarea copiilor de către profesori, părinţi, fraţi, surori, străini sau de către alţi copii.

Şi … Voila! Asta este lumea în care trăieşti şi pe care o sprijini dacă nu faci ceva, dacă refuzi să spui Salvaţi copiii. Implică-te chiar acum într-o cauză bună şi sprijină campania “Copiii fară etichete”.

Vezi și

Vei vedea că în societatea în care trăim există un număr îngrijorător de mare de părinţi care confirmă abuzul şi maltratarea copiilor din punct de vedere fizic, cât şi verbal. Din studii reiese faptul că şi cadrele didactice sunt de părere că cearta şi bătaia contribuie pozitiv la dezvoltarea personalităţii copiilor. Din păcate, acest lucru contribuie la stări emoţionale negative şi dereglări de comportament ale copiilor implicaţi în aceste conflicte.

Adoptarea unui comportament violent afectează viitorul copiilor şi a adulţilor.

Observ cu tristeţe cum tot mai mulţi copii batjocoresc şi bat alţi copii. Tot mai mulţi părinţi profită de inocenţa celor mici şi îi obligă cu vorbe urâte şi cu palme să se supună dorinţelor lor. Totul se datorează educaţiei pe care o primesc de la părinţi şi a lucrurilor pe care le văd la televizor sau pe stradă.

Susţinerea unui comportament violent este total greşită.

Zilele trecute am auzit despre un reportaj în care o doamnă era de acord cu difuzarea unor emisiuni violente la televizor la orele în care cei mai mulţi copii stau în faţa micului ecran. Explicaţia sa era bazată pe faptul că toţi copiii ar trebui să vadă asemenea emisiuni ca mai apoi să ştie că nu trebuie să adopte un asemenea comportament. Are un pic de logică. Însă, cred că nu este nevoie să dai un exemplu negativ unui copil ca să reţină unul pozitiv. Gândesc că dacă nu arăţi cum se face rău, copilul, inocent fiind prin natura sa, nu are cum să se gândească, să vorbească urât sau să se comporte violent.

Copiii sunt sinceri când nu le arăţi cum să mintă.

Copiii sunt cuminţi când le explici pozitiv şi le arăţi cum să se comporte bine.

Copiii vorbesc calm şi frumos când aşa vorbeşti şi tu.

Copiii nu sunt agresivi dacă tu nu eşti violent.

Copiii înţeleg mai bine atunci când nu îi cerţi.

Copiii sunt fericiţi când tu aduci fericire în viaţa lor.

Ţine minte faptul că “ce ţie nu îţi place, altuia nu îi face”. Tot răul pe care îl faci cuiva ţi se va întoarce înzecit. Dacă dezvolţi o societate îmbâcsită, rea, violentă şi frauduloasă, exact asta vei primi şi tu. Nu te vei putea bucura de bogăţie spirituală sau materială pentru că orice vei construi se va dărâma înainte să pui ultima cărămidă. Înţelegi ce vreau să spun?

Înainte să scriu acest articol, am urmărit o ştire în care un copil de 17 ani şi-a omorât tatăl tocmai pentru că era violent, alcoolic, abuza de sora şi de mama lui şi pentru că nu a mai suportat situaţia din familia sa. A considerat că este mai înţelept să îşi sacrifice libertatea din două motive:

- a salvat pe mama şi pe sora lui de la o viaţă chinuită. A ales să dăruiască un bine şi o viaţă liniştită pentru cele două fiinţe care îl respectau, îi dăruiau iubire, înţelegere şi respect. Deci … bine faci, bine găseşti.

- a curmat viaţa celui care a făcut rău lui, mamei şi surorii sale. A ales să facă un gest îngrozitor tocmai pentru că asta a oferit şi tatăl său: bătăi, violenţă, neînţelegere şi răutate. Deci … rău faci, rău găseşti.

Sper că acest exemplu real să te motiveze să sprijini cu adevărat această campanie pentru tine, pentru mine, pentru toţi …

“Nu este niciodată prea târziu pentru a avea o copilărie fericită!” - Tom Robbins

Atât tu, cât şi eu am fost copii. Ai avut parte de o copilărie mai mult sau mai puţin fericită. Nu întotdeauna este la fel de extraordinară. Eu am avut parte de câteva bătăi mai zdravene care, din fericire, nu m-au marcat negativ. Spun sincer că le-am primit pe bună dreptate şi că fără ele cu siguranţă aş fi luat-o pe căi greşite. Mama mea a fost o mămică dură, dar nu violentă. A ştiut mereu când şi cum să mă înveţe.

Nu mă înţelege greşit. Eu nu susţin violenţa. Acum situaţia s-a schimbat şi nimic nu mai este ca înainte. Omenirea pe zi ce trece evoluează şi apar tot mai multe situaţii dificile care duc la nenorociri. Copiii odată cu înaintarea în vârstă nu mai ştiu de frica părinţilor. Am observat că omul mai întâi acţionează înainte să gândească. Total greşit ce se întâmplă în ziua de azi. Eu am fost un caz fericit, dar nu toţi au parte de aceleaşi situaţii şi întâmplări. Unii nu ştiu cum să facă faţă şi cum să se dezvolte pozitiv. Tocmai din această cauză trebuie să spunem NU VIOLENŢEI şi să adoptăm un comportament pozitiv, educaţional şi armonios.

Copiii nu sunt enervanţi, maşini de produs bani sau bătaia de joc a nimănui. Ei sunt doar copii.

Chiar dacă ai momente în care simţi că cedezi, că vrei să te descarci, atunci trebuie să găseşti puterea de a te aduna şi de a te calma. Tu eşti un adult responsabil şi nici un copil nu este responsabil de dispoziţia ta sau de tine. Este exact invers. Tu eşti responsabil pentru copiii de azi şi de mâine pentru că tu gândeşti matur şi înţelegi cum stau lucrurile de fapt.

Te rog din suflet să faci un efort ca împreună să întărim legăturile bune dintre copii şi adulţi, să eliminăm resentimentele, frica, ostilitatea, bătăile, certurile, ţipetele, nesiguranţa şi tot ceea ce stă în calea dezvoltării armonioase a copiilor şi a societăţii în care trăim.

Te îmbrăţişez, Andreea E.

http://www.doartu.com/diverse/copiii-sunt-viitorul-tau-ajuta-i-sa-devina-oameni-mari/#more-414

La nașterea unui copil, statul spaniol oferă 2.500 de euro.

Pentru cel mic, o familie de români , stabilită în Spania , cheltuiește triplul acestei sume.Camera copilului şi căruciorul, 1.200 de euro Un pat simplu pentru copil costă în jur de 100 de euro. Un set de lenjerie ajunge la 100 de euro. Căruciorul poate costa între 100 şi 600 de euro, în funcţie de marcă. Un carusel, o măsuță, o cădiță, un dulăpior sunt doar câteva dintre obiectele care nu pot lipsi din camera copilului. Certificatul de naştere: 300 de euro

Nu pot sa-mi dau seama de unde provine atata barbarie , nesimtire si ura impotriva propriului popor , la noi in Romania !

In timp ce se fura/evazioneaza de la buget peste 15 miliarde de euro in fiecare an , parlamentarii pun cu fiecare prilej , presiune pe veniturile populatiei , prin taieri de venituri , taxe si impozite excesive si irationale , dar in fiecare an alte taxe si impozite inventate - toate cu motivatia ca nu au bani la bugetul din care se fura/evazioneaza , repet zeci de miliarde de euro .

Nu vreau sa mai amintesc despre jaful avutiei nationale si

imbogatirea multora fara just temei !

miercuri, 13 martie 2013

George Cosbuc - Cantece de Vitejie

George Cosbuc 1866 - 1918

CÂNTEC (ŢARĂ-AVEM ŞI NOI SUB SOARE)

Ţară-avem şi noi sub soare,
Şi-o râvnesc duşmani destui,
Dar prin vremi asupritoare
N-am lăsat-o nimănui.
E bogată, zici ! Vezi bine,
E bogată, căci în ea
Multe inimi sunt, străine,
Şi-i frumoasă, că-i a mea.
Dacă-i mică, nu-i de-ocară,
Căci viteji în ea mai sunt,
Şi-apoi şi la noi în ţară
Creşte fierul din pământ :
Când voim, îl ştim culege,
Ştim cum să izbim cu el
Când duşmani lipsiţi de lege
Vin spre noi cu gând mişel.

Steag avem şi noi, străine,
Şi-l iubim cu jurământ.
Ziua răului când vine
Ce frumos se zbate-n vânt !
E frumos şi steagul vostru,
Dar pe-al nostru de-l privesc
Tot mai mândru este-al nostu,
Şi mai sfânt, că-i românesc.
Rupt de-asprimile furtunii
Răscolite de duşmani
L-au purtat cinstit străbunii
Prin atât amar de ani.
De ne cheamă azi la moarte,
Veseli mergem la război:
Să dea Domnul să ni-l poarte
Şi nepoţii tot ca noi !

Ştim şi noi o lege sfântă,
Şi de-un veac de ani acum
Stăm cu ochii tot spre ţintă,
Mergem tot pe-acelaşi drum.
Pentru sfânta lege-a crucii,
Pentru limba ce-o vorbim:
Ce de-oţel pe săbii lucii
Pus-am noi de când trăim !
Ştie Dumnezeu de-i bine
Ori de facem vreun păcat –
Dar noi ştim c-aşa e bine
Să ţinem ce-am apucat.
Pentru lege, pentru limbă,
Noi cu gura prindem foc:
Numai vântul se tot schimbă,
Însă munţii stau pe loc.

Sunt şi neamuri mai cu nume,
Mai vestite la război;
Or fi multe poate-n lume,
Câte n-au ajuns la noi,
Dar noi ştim ce ne-nvăţară
Cei ce-au fost, şi când rostim
Vorba sfântă “neam şi ţară”
Noi, străine, tresărim.
Pentru cel ce ne iubeşte,
Tot ce-avem noi dăm cu drag,
Dar când neamul ni-l huleşte
Şi vrăjmaş ne vine-n prag,
Mii de oşti cu el s-aducă:
Noi suntem români destui –
Când de piept cu noi s-apucă,
Aibă-l Ceru-n mila lui !

(George Coşbuc, Versuri).

Vezi și

Trei, Doamne, şi toţi trei!
Avea şi dânsul trei feciori,
Şi i-au plecat toţi trei deodată
La tabără, sărmanul tată!
Ce griji pe dânsul, ce fiori,
Când se gândea că-i greu războiul,
N-ai timp să simţi că mori.

Şi luni trecut-au după luni -
Şi-a fost de veste lumea plină,
Că steagul turcului se-nchină;
Şi mândrii codrului păuni,
Românii-au isprăvit războiul,
Că s-au bătut nebuni.

Scria-n gazetă că s-a dat
Poruncă să se-ntoarcă-n ţară
Toţi cei plecaţi de astă-vară -
Şi rând pe rând veneau în sat
Şi ieri şi astăzi câte unul
Din cei care-au plecat.

Şi-ai lui întârziau! Plângând
De drag că are să-i revadă,
Sta ziua-n prag, ieşea pe stradă
Cu ochii zarea măsurând,
Şi nu veneau! Şi dintr-o vreme
Gemea, bătut d-un gând.

Nădejdea caldă-n el slăbea,
Pe cât creştea de rece gândul.
El a-ntrebat pe toţi d-a rândul,
Dar nimeni ştire nu-i ştia.
El pleacă-n urmă la cazarmă
Să afle ce dorea.

Căprarul vechi îi iese-n prag.
- "Ce-mi face Radu?î el întreabă,
De Radu-i este mai cu grabă,
Că Radu-i este cel mai drag.
- "E mort! El a căzut la Plevna
În cel dintâi şirag!

O, bietul om! De mult simţea
Că Radu-i dus de pe-astă lume,
Dar astăzi, când ştia anume,
El sta năuc şi nu credea.
Să-i moară Radu! Acest lucru
El nu-l înţelegea.

Blăstem pe tine, braţ duşman!
- "Dar George-al nostru cum o duce?
- "Sub glie, taică, şi sub cruce,
Lovit în piept d-un iatagan!
- "Dar bietul Mircea?î - "Mort şi Mircea
Prin văi pe la Smârdan.

El n-a mai zis nici un cuvânt;
Cu fruntea-n piept, ca o statuie,
Ca un Cristos bătut în cuie,
Ţinea privirile-n pământ,
Părea că vede dinainte-i
Trei morţi într-un mormânt.

Cu pasul slab, cu ochii beţi
El a plecat, gemând p-afară,
Şi-mpleticindu-se pe scară,
Chema pe nume pe băieţi,
Şi se proptea de slab, sărmanul,
Cu mâna de păreţi.

Nu se simţea de-i mort ori treaz,
N-avea puteri să se simţească;
El trebuia să s-odihnească -
Pe-o piatră-n drum sub un zăplaz
S-a pus, înmormântând în palme-i
Slăbitul său obraz.

Şi-a stat aşa, pierdut şi dus.
Era-n amiazi şi-n miez de vară
Şi soarele-a scăzut spre seară,
Şi-n urmă soarele-a apus,
Iar bietul om sta tot acolo
Ca mort, precum s-a pus.

Treceau bărbaţi, treceau femei,
Şi uruiau trăsuri pe stradă,
Soldaţi treceau făcând paradă, -
Şi-atunci, deştept, privi la ei
Şi-şi duse pumnii strâns pe tâmple:
"Trei, Doamne, şi toţi trei!

Noi Vrem Pământ!
Flămând şi gol, făr-adăpost,
Mi-ai pus pe umeri cât ai vrut,
Şi m-ai scuipat şi m-ai bătut
Şi câine eu ţi-am fost!
Ciocoi pribeag, adus de vânt,
De ai cu iadul legământ
Să-ţi fim toţi câini, loveşte-n noi!
Răbdăm poveri, răbdăm nevoi
Şi ham de cai, şi jug de boi
Dar vrem pământ!

O coajă de mălai de ieri
De-o vezi la noi tu ne-o apuci.
Băieţii tu-n război ni-i duci,
Pe fete ni le ceri.
Înjuri ce-avem noi drag şi sfânt:
Nici milă n-ai, nici crezământ!
Flămânzi copiii-n drum ne mor
Şi ne sfârşim de mila lor -
Dar toate le-am trăi uşor
De-ar fi pământ!

De-avem un cimitir în sat
Ni-l faceţi lan, noi, boi în jug.
Şi-n urma lacomului plug
Ies oase şi-i păcat!
Sunt oase dintr-al nostru os:
Dar ce vă pasă! Voi ne-aţi scos
Din case goi, în ger şi-n vânt,
Ne-aţi scos şi morţii din mormânt; -
O, pentru morţi şi-al lor prinos
Noi vrem pământ!

Şi-am vrea şi noi, şi noi să ştim
Că ni-or sta oasele-ntr-un loc,
Că nu-şi vor bate-ai voştri joc
De noi, dacă murim.
Orfani şi cei ce dragi ne sunt
De-ar vrea să plângă pe-un mormânt,
Ei n-or şti-n care şanţ zăcem,
Căci nici pentr-un mormânt n-avem
Pământ - şi noi creştini suntem!
Şi vrem pământ!

N-avem nici vreme de-nchinat.
Căci vremea ni-e în mâni la voi;
Avem un suflet încă-n noi
Şi parcă l-aţi uitat!
Aţi pus cu toţii jurământ
Să n-avem drepturi şi cuvânt;
Bătăi şi chinuri, când ţipăm,
Obezi şi lanţ când ne mişcăm,
Şi plumb când istoviţi strigăm
Că vrem pământ!

Voi ce-aveţi îngropat aici?
Voi grâu? Dar noi strămoşi şi taţi
Noi mame şi surori şi fraţi!
În lături, venetici!
Pământul nostru-i scump şi sfânt,
Că el ni-e leagăn şi mormânt;
Cu sânge cald l-am apărat,
Şi câte ape l-au udat
Sunt numai lacrimi ce-am vărsat -
Noi vrem pământ!

N-avem puteri şi chip de-acum
Să mai trăim cerşind mereu,
Că prea ne schingiuiesc cum vreu
Stăpâni luaţi din drum!
Să nu dea Dumnezeu cel sfânt,
Să vrem noi sânge, nu pământ!
Când nu vom mai putea răbda,
Când foamea ne va răscula,
Hristoşi să fiţi, nu veţi scăpa
Nici în mormânt!

Pasa Hassan - 1894 Cantece de Vitejie

Pasa Hassan Pe Voda-l zareste calare trecand
Prin siruri cu fulgeru-n mana,
In laturi s-azvarle ostirea pagana,
Caci Voda o-mparte, carare facand,
Si-n urma-i se-ndeasa, cu vuiet curgand
Ostirea romana.

Cu tropote roibii de spaima pe mal
Rup franele-n zbucium si salta;

Turcimea-nvrajbita se rupe\''deolalta
Si cade-n mocirla, un val dupa val,
Iar fulgerul Sinan, izbit de pe cal,
Se-nchina prin balta.

Hassan de\''sub poala padurii acum
Lui Mihnea-i trimite-o porunca;
In spatele-ostirii muntene s-arunca
Urland ienicerii, prin flinte si fum -
Dar pasa ramane alaturi de drum,
Departe de lunca.

Mihai il zareste si-alege vreo doi,
Se-ntoarce si pleaca spre gloata,
Ca volbura toamnei se-nvarte el roata
Si intra-n urdie ca lupu-ntre oi,
Si-o frange degraba si-o bate-napoi
Si-o vantura toata.

Hassan, de mirare, e negru-pamant;
Nu stie de-i vis, ori aieve-i,
El vede cum zboara flacaii Sucevei,
El vede ca Bogdan e suflet de vant
Si-n fata-i puterile turcilor sant
Tariile plevei.

Dar iata-l! E Voda, ghiaurul Mihai!
Alearga navala nebuna,
imprastie singur pe cati ii aduna,
Cutreiera campul, taind de pe cai -
El vine spre pasa: e groaza si vai,
Ca vine furtuna.

\"Stai, pasa, o vorba de-aproape sa-ti spun,
Ca nu te-am gasit nicairea.\" -
Dar pasa-si pierduse si capul, si firea!
Cu fraul pe coama el fuge nebun.
Ca-n gheara de fiara si-n gura de tun
- Mai dulce-i pieirea.

Salbatecul Voda e-n zale si-n fier
Si zalele-i zuruie crunte.
Gigantica poart-o cupola pe frunte,
Si vorba-i e tunet, rasufletul ger,
Iar barda din stanga-i ajunge la cer
Si Voda-i un munte.

\"Stai, pasa! Sa piara azi unul din noi!\" -
Dar pasa mai tare zoreste;
Cu scarile-n coapse fugaru-si loveste
Si gatul i-1 bate cu pumnii-amandoi;
Cu ochii de sange, cu barba valvoi,
El zboara soimeste.

Turbanul ii cade si-1 lasa cazut;
isi rupe cu mana vesmantul,
Ca-n largile-i haine se-mpiedica vantul,
Si lui i se pare ca-n loc e tinut;
Alearga de groaza pieirii batut
Mananca pamantul.

Si-i dardaie dintii, si-i galben pierit!
Dar Alah din ceruri e mare!
Si Alah scurteaza grozava-i carare,
Caci pasa-i de taberi aproape sosit!
Spahiii din corturi se-ndeasa grabit
Sa-i deie scapare.

Si-n ceasul acela Hassan a jurat
Sa zaca de spaima o luna,
Vazut-au si beii ca fuga e buna
Si bietului pasa dreptate i-au dat,
Caci Voda ghiaurul in toti a bagat
O groaza nebuna.