Balada chiriasului grabit
Trec anii, trec lunile-n goana
Si-n zbor saptamânile trec.
Ramâi sanatoasa, cucoana,
Ca-mi iau geamantanul si plec!
Eu nu stiu limanul spre care
Pornesc cu bagajul acum,
Ce demon ma pune-n miscare,
Ce taina ma-ndeamna la drum.
Dar simt ca m-apasa peretii,
Eu sunt chirias trecator:
În scurtul popas al vietii
Vreau multe schimbari de decor.
Vezi și
Romania traiește , încă , din inertia bogățiilor create in Epoca Comunistă
Europa privită din viitor
Hrana vie
Planurile in derulare sunt o munca in progres, veche de sute de ani
Duda a pus mâna pe Casa Regală
Nu poti multiplica bogatia divizand-o !
Evolutia Laptop - Cântărea 5,44 kg
În vremea monarhiei, taranii romani reprezentau 90% din populatie si nu aveau drept de vot.
Miracolul din Noua Zeelandă - LYPRINOL
Locul unde Cerul se uneste cu Pamantul
Fii propriul tău nutriționist
Maya ramane o civilizatie misterioasa
Slăbești daca esti motivat
Serbet de ciocolata
Medicament retras - folosit în diabet
Brexit-ul - Spaima Europei
Virusul Misterios
Sistemele solare - apă caldă
Aparitia starii de insolventa
TRUMP ESTE PRESEDINTE
Despre islamizarea Europei. O publicăm integral. Și fără comentarii.
Tavalugul Marelui Razboi - Globaliyarea - Asasinii Economici
Am stat la mansarda o luna.
De-acolo, de sus, de la geam,
Si ziua si noaptea pe luna
Priveam ca la teatru, madam!
Când luna-mi venea la fereastra,
Orasul parea ca ma cheama
Sa-i vad în lumina albastra
Fantastica lui panorama…
Mai sus, într-o camera mica,
Faceau împreuna menaj
Un mos, un actor si-o pisica.
Iar dincolo, jos, la etaj,
O dama cu vizite multe
Si-alaturi de ea un burlac,
Un demon serios de la Culte
Cu cioc si cu ghete de lac.
De-acolo, pe-o vreme ploioasa,
Mi-am pus geamantanu-n tramvai
Si-abia am ajuns pân-acasa:
Pe Berzei, la conu Mihai.
T;in minte si-acuma gradina,
Ferestrele unse cu var…
În fata sta coana Irina
Si-n curte, un fost arhivar.
Vedeai rasarind laolalta,
Un colt luminos de ietac,
Pridvorul cu iedera ‘nalta
Si flori zâmbitoare-n cerdac…
Pe-atunci înflorea liliacul
Si noaptea cadea parfumata
Umplând de miresme cerdacul,
Si-avea arhivarul o fata…
Stam ceasuri întregi sub umbrarul
De flori, asteptând neclintit
(C-avea obicei arhivarul
Sa sforaie noaptea cumplit).
Târziu, când se da la o parte
Perdeaua, parea ca visez…
Si iar am plecat mai departe,
De teama sa nu ma fixez.
Straine privelisti fugare!
Voi nu stiti ca-n inima port
O dulce mireasma de floare,
Parfumul trecutului mort…
Si-am stat la un unchi, pe Romana,
T;iu minte… dar unde n-am stat?
La domnul Manuc, o persoana
Cu nasul putin coroiat;
La doamna Mary, pe Regala
(O, cum ma ruga sa nu plec!
Mi-a scris chiar o carte postala);
Pe strada Unirii la Sbeck;
Pe Grant, lânga birtul lui Sbierea;
Pe Witing, pe Tei la Confort,
M-a dus pretutindeni puterea
Aceluiasi tainic resort.
C-asa mi-e viata – o goana,
Si astfel durerile trec…
Ramâi sanatoasa, cucoana,
Ca-mi iau geamantanul si plec!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu