Se afișează postările cu eticheta Poezii. Afișați toate postările

marți, 4 decembrie 2012

A Păunescu - Enigmatici şi cuminţi

Bocetul lui Ion cel fără mormânt - Adrian Păunescu

Adăugat de: leonard

Adrian Păunescu
Rugă pentru părinţi

Enigmatici şi cuminţi,
Terminându-şi rostul lor,
Lângă noi se sting şi mor,
Dragii noştri, dragi părinţi.

Chiamă-i Doamne înapoi
Că şi-aşa au dus-o prost,
Şi fă-i tineri cum au fost,
Fă-i mai tineri decât noi.

Pentru cei ce ne-au făcut
Dă un ordin, dă ceva
Să-i mai poţi întârzia
Să o ia de la început.

Au plătit cu viaţa lor
Ale fiilor erori,
Doamne fă-i nemuritori
Pe părinţii care mor.

Robot pe Marte
Ce să mai citim?
Ce să mai citim?
Tatăl fondator al Uniunii Europene.
Colonizarea de pe Marte !
Ne pregătim pentru Marte
Colonizarea Marte poate determina umanitatea să-și modifice ADN-ul ?
Cine mai urăște să poarte mască?

Ia priviţi-i cum se duc,
Ia priviţi-i cum se sting,
Lumânări în cuib de cuc,
Parcă tac, şi parcă ning.

Plini de boli şi suferind
Ne întoarcem în pământ,
Cât mai suntem, cât mai sunt,
Mângâiaţi-i pe părinţi.

E pământul tot mai greu,
Despărţirea-i tot mai grea,
Sărut-mâna, tatăl meu,
Sărut-mâna, mama mea.

Dar de ce priviţi asa,
Fata mea şi fiul meu,
Eu sunt cel ce va urma
Dragii mei mă duc şi eu.

Sărut-mâna, tatăl meu,
Sărut-mâna, mama mea.
Rămas bun, băiatul meu,
Rămas bun, fetiţa mea,

Tatăl meu, băiatul meu,
Mama mea, fetiţa mea

“Bolnavi unanim” de Adrian Păunescu

Si ce-ar fi dacă,

Într-o zi blestemată

Ne-am îmbolnăvi cu toții

Deodată?

Si medici, si pacienți,

Si părinți, si copii?

Ce-ar fi, ce-ar fi

Dacă, brusc,

Ne-am îmbolnăvi,

Dacă n-ar avea

Cine pe cine să mai trateze,

Bandaje și paranteze?

Ce-ar fi dacă,

În urma dreptului legitim

De a ne îmbolnăvi,

Chiar ne-am trezi,

Că ne-am îmbolnăvit

Și n-avem cui ne adresa,

N-avem pe cine chema?

Ce-ar fi dacă,

Într-o zi blestemată

Ne-am îmbolnăvi

Cu toții

Deodată?

Miroase-a carantină peste veac,

Bolnavii sunt chemați să se supună,

la încercarea ultimă,comună,

să li se spună: nu mai aveți leac.. ”

Vezi Sursa Info AICI

Adăugat de: leonard

vezi mai multe poezii de: Adrian Păunescu

Vezi și

Schema de tratament pentru cazurile ușoare de Covid-19
Romania traiește , încă , din inertia bogățiilor create in Epoca Comunistă
Scara de valori a societății romanești
Europa privită din viitor
Hrana vie
Planurile in derulare sunt o munca in progres, veche de sute de ani
Destinatii uimitoare pe glob
Miracolul japonez- Drum reconstruit în patru zile
Primarul care nu frură
Duda a pus mâna pe Casa Regală
Nu poti multiplica bogatia divizand-o !
Evolutia Laptop - Cântărea 5,44 kg
O Nouă Republică
A fi patriot nu e un merit, e o datorie.!
În vremea monarhiei, taranii romani reprezentau 90% din populatie si nu aveau drept de vot.
Miracolul din Noua Zeelandă - LYPRINOL
Cea mai frumoasă scrisoare de dragoste
Locul unde Cerul se uneste cu Pamantul
Fii propriul tău nutriționist
Maya ramane o civilizatie misterioasa
Slăbești daca esti motivat
Serbet de ciocolata
Set medical Covid necesar acasă
Medicament retras - folosit în diabet
Brexit-ul - Spaima Europei
Virusul Misterios
Inamicul numărul unu al acumulatorilor
Sistemele solare - apă caldă
Economisirea energiei electrice
Hoțul de cărți
Aparitia starii de insolventa
TRUMP ESTE PRESEDINTE
Microbii din organismul uman
Despre islamizarea Europei. O publicăm integral. Și fără comentarii.
„Naţiunea este mai importantă ca Libertatea !”
Masca ce omoară virusul O veste de Covid
Primul an de viaţă - Alocatia pentru copil
Tavalugul Marelui Razboi - Globaliyarea - Asasinii Economici

MARŞ DE ADIO (COLEGILOR MEI MÎRLAMENTARI)...
La muncă, derbedei, că trece anul
şi vin ăilalţi şi-o să vă ia ciolanul.
Făceaţi pe democraţii cei cucernici,
P... mamii voastre de nemernici.
Scuipaţi-vă-ntre voi cum se cuvine
şi-apoi convingeţi-vă că e bine.
C-aţi luat o ţară de mai mare dragul
şi i-aţi distrus averile şi steagul.
S-ajungem colonia de ocară
care-şi va cere scuze în maghiară.
Şi, prin complicităţi cu demoni aprigi,
aţi desfiinţat uzine, câmpuri, fabrici.
Şi, prin vânzări de ţară infernale,
aţi omorât cu voia animale.
La greul greu care mereu ne-ncearcă,
răspundeţi cu un greu de moarte, parcă.
Şi i-aţi găsit şi bolii un remediu
întoarceţi România-n Evul Mediu.
Ce căzături, ce târfe, ce mizerii,
v-aş desena cu acul, să vă sperii.
Dar voi nici sânge nu aveţi în vine,
ci credite din călimări străine.
Le ştiţi lui Hitler şi lui Stalin taina
şi-mpingeţi Bucovina în Ucraina.
Aşa cum ceilalţi, limpezească-i valul
s-au compromis negustorind Ardealul.
De unde sunteţi, mă, din ce găoace,
cum v-au putut părinţii voştri face?
Ce condimente le-au picat în spermă
de e trădarea voastră-atât de fermă?
Aţi pus nenorocita voastră labă
pe-această tristă ţară Basarabă.
Şi vreţi cu-ameninţare şi cu biciul
s-o faceţi curva voastră de serviciu.
Mimaţi respectul pentru cele sfinte,
dar vindeţi şi pământuri şi morminte.
Aţi inventat examene severe,
supunere poporului spre-a-i cere.
Şi toată zbaterea a fost degeaba
că-n nas mai marii v-au închis taraba.
Minciuna voastră v-a adus pe scenă,
actori într-o politică obscenă.
Şi-acum, că-i un prăpăd întreaga ţară,
ia cereţi-vă puţintel, afară.
Decât să vă trimită ţara noastră,
mai bine mergeţi voi în mama voastră.
Plecaţi de-aici, cu-o grabă funerară,
şi nu albanizaţi această ţară .
Băgaţi viteză, că vă trece anul
şi s-a scurtat şi s-a-nvechit ciolanul.
Şi ce vă pot eu spune la plecare
decât lozinca lui Fănuş cel mare:
Nenorociţilor, se rupe şnurul,
"La muncă, la bătut ţăruşi cu curul... !!!"

ADRIAN PAUNESCU

"Ca tara sa nu-ti moara
Tu linistit te-ai frant,
Si tot colinzi prin tara,
Ion fara de mormant.
Asa a fost destinul tau,
Sa mori precum te-ai si nascut
Ca un erou necunoscut
Intr-un mormant necunoscut.
Ioane fara de mormant,
Te plang si te ingan,
Ca tu ai fost si eu mai sunt,
Ion, soldat roman.
Dar undee mormantul tau,
In care rau sau deal,
Te bat parerile de rau,
Soldat si general.
In fata mortii neclintit,
N-aveai ce o ruga,
Ai lacrimat si i-ai zambit
Ca si la nunta ta.
Dusmanii tai si azi se tem
De-ngrozitoarea zi
Cand vom iesi de sub blestem
Si tte vom regasi.
Ioane, fara de mormant,
Cuvant fara coperti,
Din locul tragic un` te-au frant
Incearca sa ne ierti.
Asa, a fost, va fi mereu,
Te cautam cu dor
Ion esti tu, Ion sunt eu,
Ion e un popor."

"Adio, mamă patrie, adio!”
Probabil, mâine-aici va fi pustiu
Şi toţi în pribegie vom porni-o.
Drum bun, popor pierdut la un pariu,
Adio, mamă patrie, adio!
În loc să fim o ţară numai fraţi,
Simţim, în noua epocă barbară,
C-am fost în viaţa noastră blestemaţi
S-ajungem chiriaşi la noi în ţară.
Din tot ce facem, nu avem nimic,
Ne macină străine interese,
Făina noastră n-are spor nici pic,
Nici pâinea în cuptor nu ne mai iese.
Trăim acelaşi tragic simţământ
Sub politicieni şi sub contabili,
Că noi, ca neam, avem destinul frânt
Şi suntem de prisos şi nerentabili.
Umili, ne cerem scuze de la toţi,
Că nu ne-au chinuit destul în viaţă,
Şi ne conduc nişte fanarioţi.
Ce pe cei mici trădarea îi învaţă.
Poet nebun, ce vorbe mai îndrugi,
Când am ajuns în ţara noastră slugi
Şi suntem cerşetori la noi acasă?
Şi vii, şi morţi, amestecaţi, acum,
Dispuşi să emigreze, se arată,
Mormintele se pregătesc de drum,
În România deromânizată.
Sus-puşii nu mai au nimica sfânt,
Ca pe cravate, jurământu-şi schimbă,
Nu mai avem nici fabrici, nici pământ,
Vorbim şi limba noastră-n altă limbă
Şi-acum, se aude clopotul final.
Vin vremuri de urgie şi de grindini
Şi este seara ultimului bal,
Din zori, vom fi români de pretutindeni.
Probabil, mâine – aici va fi pustiu
Şi toţi în pribegie, vom porni-o,
Drum bun popor pierdut la un pariu,
Adio, mamă patrie, adio!
............................... de Adrian Pãunescu
Bocet pentru Ion cel fara de mormant de Adrian Paunescu

Vezi și

https://yourmedicatio.blogspot.com/2013/06/miracolul-din-noua-zeelanda-lyprinol.html

https://muzichi.blogspot.com/2016/11/beautiful-love-letter.html

https://muzichi.blogspot.com/2012/09/locul-unde-cerul-se-uneste-cu-pamantul.html

https://yourmedicatio.blogspot.com/2018/12/fii-propriul-tau-nutritionist.html

https://alecscon.blogspot.com/2013/01/maya-ramane-o-civilizatie-misterioasa.html

https://yourmedicatio.blogspot.com/2017/04/slabesti-daca-esti-motivat.html

https://yourmedicatio.blogspot.com/2020/10/medicament-retras-folosit-in-diabet.html

https://blogulucovid.blogspot.com/2020/10/secretele-microbilor.html

https://antenatarii.blogspot.com/2016/06/brexit-ul-spaima-europei.html

https://antenatarii.blogspot.com/2020/04/virusul-misterios.html

https://antenatarii.blogspot.com/2014/03/patrioti-in-romania.html

https://religiadox.blogspot.com/2017/04/masoni-si-illuminati.html

https://anunturigratuitenet.blogspot.com/2017/10/conduc-prost-sau-deloc.html

https://religiadox.blogspot.com/2012/09/liderul-tibetan.html

https://religiadox.blogspot.com/2012/04/misteriosul-codex-rohonczi-teoria.html

https://religiadox.blogspot.com/2012/05/teritoriul-daciei-ghiara-de-sfinx.html

https://antenatarii.blogspot.com/2014/02/usl-se-rupe-de-marul-discordiei.html

https://antenatarii.blogspot.com/2013/11/summitul-de-la-bucuresti-china-europa.html

https://antenatarii.blogspot.com/2012/09/sistemului-colonial.html

https://antenatarii.blogspot.com/2016/07/sclavii-din-berevoiesti.html

https://antenatarii.blogspot.com/2016/12/parada-lui-simion-la-multi-ani-romania.html

https://antenatarii.blogspot.com/2017/12/piata-regelui-doctor-honoris-causa.html

https://antenatarii.blogspot.com/2018/01/davos-2018.html

https://electroenergie.blogspot.com/2012/10/incarcarea-bateriilor-alcaline.html

https://electroenergie.blogspot.com/2014/03/tranzistor-minicatalog.html

https://electroenergie.blogspot.com/2014/03/masurarea-componentelor-electronice.html

https://infotestpc.blogspot.com/2018/01/conexiunea-la-internet-in-linux.html

https://anunturigratuitenet.blogspot.com/2013/05/ultimul-cap-al-lui-ceausescu.html

https://mantonescu.blogspot.com/2013/07/inertia-bogatiilor-comuniste.html

https://yourmedicatio.blogspot.com/2020/08/originea-si-cauza-bolilor.html

luni, 3 decembrie 2012

Vinovatii fara vina

Versuri "Pasarea Colibri - Vinovatii fara vina"

Sunt curat la trup curat la suflet
Vreau sa-i înteleg si sa iubesc
Nu conteaza cât de lung am parul
Important e cât de mult gândesc.
Simt în trup pletosii daci, comati
Firea mea e saltul omenesc
Nu conteaza cât de lung am parul
Important e cât si cum gândesc.

R: Lume, lume, soro lume
De ce esti prea rea de gura?
De ce ne privesti cu ura?
Vinovatii fara vina
Cer sa se faca lumina.

Vreau sa-înalt castele de gândire
Vreau sa fiu lasat sa simt cum cresc
Nu conteaza cât de lung am parul
Mai presus e cât si cum gândesc.
Nu e loc de noi în lumea voastra
Nu-s din noi acei ce ne muncesc
Si tin cont de cât de lung am parul
Nu de cum si cât de mult gândesc.

Hei, voi neatenti la soarta noastra
Hei, noi ce ne credeti pui de drac
Gândurile voastre sunt si ale noastre
Gusturïle însa nu ne plac.

Versuri de la: http://www.versuri.ro/

Zona Libera, Oct 4, 2012

Vezi și

La 4 octombrie 1943 s-a născut Florian Pittiș, unul dintre cei mai îndrăgiți actori de teatru, regizor, traducător, interpret de muzică folk si realizator de emisiuni radio. A scris texte pentru cântecele Andei Călugăreanu, pentru Mircea Vintilă, Sorin Chifiriuc și alții. A fost de asemenea, francmason (având gradul 33 și ultim), purtător de cuvânt al Marii Loje Naționale din România.

Ca actor s-a ataşat de scena Teatrul „Lucia Sturza-Bulandra” din Bucureşti, colaborând cu regizori importanţi ai scenei româneşti precum Liviu Ciulei, Andrei Șerban, Alexandru Tocilescu, Sanda Manu, Dan Micu. În muzica a fost văzut prima dată alaturi de Anda Călugăreanu şi Dan Tufaru în programele televizate realizate de Alexandru Bocăneţ. În anul 1992, alături de Mircea Baniciu, Mircea Vintilă și Vladi Cnejevici, înfiinţează formația Pasărea Colibri, cu care concertează până în 2001 și împreună cu care înregistrează patru albume. Aducem aminte de Florian Pittiş printr-o piesă cântată alaturi de Pasărea Colibri.

http://www.stelian-tanase.ro

sâmbătă, 1 decembrie 2012

Trăiască Romania !

"Cenaclul Flacara - Trăiască Romania"

Strofa întâi

Dacă ne-nfruntă munţi cu munţi ne vom bate,
Pentru lumina ţării şi pentru libertate,
Aici ne e cuvântul când îl avem de spus,
Decât slujirea ţării nimic nu-i mai presus.
Jurăm credinţă luptei oricât ar fi de grea,
Jurăm că pentru ţară şi viaţa ne-o vom da,
Jurăm să nu ne mintă nici clipa, nici vecia
Trăiască libertatea, trăiască românia,
Trăiască în fericite şi linişte poporul,
Trăiască românia trăiască tricolorul.

Strofa a doua

Dar ţara nu ...
Iubirea nu te scuză când ochii îi închizi
Să curăţăm tot răul din viaţa româniei,
Că noi sîntem partidul şi ţara omeniei,
Puterea de ... muncii că ei sînt mari şi tari,
Nou sântem patrioţii revoluţionari,
Avem contract pe viaţă cu visul şi cu glia,
Trăiască libertatea, trăiască românia,
Trăiască în fericite şi linişte poporul,
Trăiască românia trăiască tricolorul.

Strofa a treia

A noastră este ţara, o moştenim deplin,
Va trebui, întreagă, s-o dăm celor ce vin,
La cei născuţi şi astăzi şi mâine şi poimâine,
Nici păine fară muncă, nici muncă fără pâine,
Nici călăreţi pe aer, nici cai fără călări,
Nici ţară fără lume, nici lume fără ţări,
Să crească-n lume pacea, dreptatea, bucuria,
Trăiască libertatea, trăiască românia,
Trăiască în fericite şi linişte poporul,
Trăiască românia trăiască tricolorul.

Strofa a patra

Trăiască municitorii, tăranii, cărturarii,
Trăiască demnitatea cea fără de avarii,
Dacă renunţi la luptă n-ai ce să mai aştepţi,
Nimica nu se face-n poziţie de drepţi,
Să facem românia prin toţi şi pentru toţi,
Un teritoriu liber deorice prejudecăţi,
Să fie al nostru dreptul şi a noastră datoria,
Trăiască libertatea, trăiască românia,
Trăiască Ceauşescu, partidul şi poporul,
Trăiască românia trăiască tricolorul.

Strofa a cincea

Jurăm din milioane de inimi şi destine,
Din orice fel de sânge ne murmură în vine,
Jurăm bătrân şi tânăr, femeie şi bărbat,
Credinţă româniei, necondiţionat,
Că ţara-i bogăţia ce vejnic ne rămâne,
Şi glasul ei ce îndeamă deşteaptă-te române,
Nu ne-nspăimântă nimeni cu forţa sau cu sila,
Trăiască libertatea, trăiască românia,
Trăiască Ceauşescu, partidul şi poporul,
Trăiască românia trăiască tricolorul.

Strofa a şasea

Sîntem de e nevoie, o ţară de soldaţi,
Sîntem de e nevoie, un lanţ de munţi Carpaţi,
Durerea tări noaste facută-i să ne doară,
Ne place libertatea ca oameni şi ca ţară,
Şi soarele dreptăţii să lumineze sfânt,
O ţară în roşu, galben şi albastru pe pământ,
Acesta-i viaţa noastră, aceasta ni-i tăria,
Trăiască libertatea, trăiască românia,
Trăiască în fericite şi linişte poporul,
Trăiască românia trăiască trïcolorul.

Versuri trimise de Serban.

Versuri de la: http://www.versuri.ro/

luni, 29 octombrie 2012

Oricine iubeste o floare - Costache Ioanid

Oricine iubeste o floare

-aproape de-un sacru mister.
Oricine se-opreste-n carare
s-asculte un glas de izvoare
e-aproape,
aproape de cer ...
Oricine iubeste seninul,
cind soarele urca-n eter,
oricine-si inalta suspinul,
cind licare-n mare rubinul,
e-aproape,
aproape de cer ...
Oricine pe muntii albastri
priveste granitul sever,
oricine pe cai de sihastri,
strabate paduri de jugastri,
e-aproape,
aproape de cer ...

Dar cine-a primit indurarea
din ranile blindului Miel,
acela e frate cu floare,
cu riul, cu muntii, cu marea,
si-orunde il duce cararea,
tot cerul,
tot cerul e-n el.

Despartirea

Autor: Costache Ioanid

Era o dimineata insorita,
In gradinita unui mic azil,
O droaie de copii zburdau prin iarba,
Ca niste iezi in luna lui april.

Erau copii orfani.Abia trecuse
razboiul,nedoritul musafir,
lasand paianjeni spanzurati pe vetre
si lumanari aprinse-n cimitir.

Dar,ce ciudat,acesti copii de doliu
radeau acum cu duh nestiutor.
Iar imprejur veneau straini s-aleaga,
sa ia cate-un orfan in casa lor.

Se zguduia de joc si ras gradina.
Dar mai deoparte,sub un dud,doi frati
stateau de dimineata mana-n mana,
privind in jurul lor infiorati.

Pe fruntea lor ciudat ingrijorata
se leganau suvite aurii.
Purtau pe chipuri un secret,o umbra
prea trista parca pentru doi copii.

Se-nghesuiau alaturi unu-ntr-altul
si tresareau c-un freamat ne-nteles,
de parca asteptau o grea sentinta
la incheierea unui grav proces.

Si iata ca,in cele din urma,
venira oameni si la ei sub dud.
erau doua perechi din doua plaiuri,
doi soti veniti din nord si doi din sud.

Au stat cu ei de vorba pana seara.
Si-apoi pornira din azil cu ei.
Copiii se tineau cuprinsi alaturi
cum se cuprind in viata doi carcei.

In gara,sotii au luat bilete.
Unii spre sud,iar ceilalti spre nord.
Se desparteau.Si primul tren de noapte
veni ca un convoi intr-un fiord.

"Ne despartim..."vorbi cel mai in varsta,
mai aspru dintre vitregii parinti.
"Imbratisati-va,copii!E timpul.
Dar haide,nu mai plangeti,fiti cuminti!"

Copii tremurau.Cuprinsi de spaima,
s-au prins la piept,cu ochii catre cer.
Intr-o nestavilita inclestare,
s-au strans ca intr-o menghina de fier.

Zadarnic s-au silit ocrotitorii
ca sa-i desparta grabnic pe orfani.
Zadarnic le dadura pungi cu dulciuri.
Zadarnic le fagaduira bani.

Zadarnic i-a lovit un om din gloata
si insusi conductorul enervat.
Zadarnic le-a sucit apoi urechea,
nerabdator,un tanar impiegat.

Copiii se tineau privind cu groaza
si murmurau incet,inlantuiti:
"Nu.Nu ne despartim.Noi santem singuri.
Loviti cat vreti.Dar nu ne despartiti!

Noi nu avem pe nimenea in lume.
Loviti!Noi santem umbre de pripas.
Voi toti aveti camin,aveti familii.
Dar noua numai noi ne-am mai ramas.

Loviti cat vreti!Carati,carati cu pumnii...
Voi santeti tari,santeti puternici.Stim.
Loviti cat vreti!Noi nu avem pe nimeni.
Dar noi,sa stiti,noi nu ne despartim!"

Si-atunci veni un om cu-ntelepciune
si le vorbi cu lacrime suvoi...
"Mai oameni buni,nu despartiti copiii!
Luati-i o pereche pe-amandoi!"

Acest cuvant a biruit in inimi.
Si-au fost luati alaturi cei doi frati.
O,cate maini apoi ii salutara
cand au iesit la geam imbratisati!

Ce plini de bucurie printre lacrimi,
ce fericiti erau cei doi acum!
"Drum bun,copii!Drum bun!"striga multimea
cand trenul catre sud porni la drum...

O,frati crestini,de-au castigat izbanda
acesti copii orfani cu suflet trist,
cine-ar putea pe noi sa ne desparta
de inima,de dragostea lui Crist?

Cand noi Il tinem pe Isus in suflet,
cand nu-L lasam o clipa,orice-ar fi,
cand dragostea lui Crist la fel ne strange,
o,cine oare ne va desparti?

Nici moartea si nici ingerii,nici viata,
nici toate cate sant si cate vin,
nu-i nimeni nicaieri sa ne desparta
de dragostea lui Dumnezeu!Amin.

Vezi și