Se afișează postările cu eticheta Geometrie. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Geometrie. Afișați toate postările

duminică, 21 octombrie 2012

Tudor Arghezi - Blesteme

Tudor Arghezi 


1880-1967 

Blesteme

In imparatie de bezna si lut sa se faca
Gradina bogata si-ograda saraca.
Cetatea sa cada-n namol,
Pazita de spini si de gol.
Usca-s-ar izvoarele toate si marea,
Si stinge-s-ar soarele ca lumanarea,
Topeasca-se zarea ca scrumul.
Funungini, cenusa, s-acopere drumul,
Sa nu mai dea ploaie, si vantul
Sa zaca-mbrancit cu pamantul.
Sobolii si viermii sa treaca pribegi
Prin starvurile de glorii intregi.
Sa fete in papura soareci sute
Ganganii si molii necunoscute
Sa-si faca-n tezaur cuibare,
Satule de aur si margaritare.
Pe strunele de la viori si ghitare
Sa-ntinda paianjenii corzi necantatoare.



Intai, insa, viata, bolind de durata,
Sa nu inceteze deodata
Si chinul sa-nceapa cu-ncetul,
Sa usture aerul greu, ca otelul.
Sa schioapete ziua ca luntrea dogita,
Sa-ntarzie ora in timp sa se-nghita
Si, nemarginita, secunda
Sa-si treaca prin suflet, gigantica unda:
Pe sarma taioasa-a veciei, in scame
Si rumegatura sa vi se destrame.
Gatlejul de sete,
Sa cate scuipat sa se-mbete
Si limba umflata-ntre buze
Si langa lumina si ea sa refuze
Si-n vreme ce apa din sesuri se strange,
Sa soarba-n mocirla copitelor sange.
Si strugurii viei storsi cu muscatura
Sa lase in gura coptura.
Coboare-se cerul, furtuni de alice
In camp sa v-alunge cu stelele-n bice.
Despice-se piatra in colti mici de cremeni,
Vartej urmarindu-i pe semeni.
Odihna cerandu-i, pamantul sa-ntepe
Ivindu-se serpii cand somnul incepe.

Vezi și

  1. Schema de tratament pentru cazurile ușoare de Covid-19

  2. Romania traiește , încă ,  din inertia bogățiilor create in Epoca Comunistă

  3. Scara de valori a societății romanești 

  4. Europa privită din viitor

  5. Hrana vie

  6. Planurile in derulare sunt o munca in progres,  veche de sute de ani  

  7. Destinatii uimitoare pe glob

  8. Miracolul japonez- Drum reconstruit în patru zile

  9. Primarul care nu frură

  10. Duda a pus mâna pe Casa Regală

  11. Nu poti multiplica bogatia divizand-o !  

  12. Evolutia Laptop - Cântărea 5,44 kg

  13. O Nouă Republică

  14.    A fi patriot nu e un merit, e o datorie.! 

  15. În vremea monarhiei, taranii romani reprezentau 90% din populatie si nu aveau drept de vot.

  16. Miracolul din Noua Zeelandă - LYPRINOL

  17. Cea mai frumoasă scrisoare de dragoste

  18. Locul unde Cerul se uneste cu Pamantul

  19. Fii propriul tău nutriționist

  20. Maya ramane o civilizatie misterioasa

  21. Slăbești daca esti motivat

  22. Serbet de ciocolata

  23. Set medical Covid necesar acasă

  24. Medicament retras - folosit în diabet

  25. Brexit-ul - Spaima Europei

  26. Virusul Misterios

  27. Inamicul numărul unu al acumulatorilor 

  28. Sistemele solare - apă caldă

  29. Economisirea energiei electrice

  30.  Hoțul de cărți

  31. Aparitia starii de insolventa

  32. TRUMP ESTE PRESEDINTE

  33. Microbii din organismul uman

  34. Despre islamizarea Europei. O publicăm integral.  Și fără comentarii. 

  35. „Naţiunea este mai importantă ca Libertatea !”

  36. Masca ce omoară virusul     O veste de Covid  

  37. Primul an de viaţă - Alocatia pentru copil  

  38. Tavalugul Marelui Razboi - Globaliyarea - Asasinii Economici



Pe tine, cadavru spoit cu unsoare,
Te blestem sa te-mputi pe picioare.
Sa-ti creasca maduva, bogata si larga,
Umflata-n sofale, mutata pe targa.
Sa nu se cunoasca de frunte piciorul,
Rotund ca dovleacul, gingas ca urciorul.
Oriunde cu zgarciuri ghicesti madulare,
Sa simti ca te arde putin fiecare.
Un ochi sa se stranga si sa te sugrume
Clipind de-amaruntul, intors catre lume,
Celalt sa-ti ramaie holbat si deschis
Si rece-mpietrit ca-ntr-un vis.
Cand ura te-neaca si-ti scanteie-n oase
Sa vrei peste mie, sa poti pan'la sase.
Necazul tau mare sa dea voce mica,
Sa urli, sa n-auzi, sa vezi ca ti-e frica.
Iar tie, jilava gingas ganditare,
Sa-ti fie sezutul cuprins de zavoare.
Ficatul un cui sa-ti framante,
Urechea sa tipe si nasul sa-ti cante.
Sa-ti crape masele-n gura
Si dintii cu detunatura.
Sa-ti puta sarutul, oftatul sa-ti puta,
Mormantul cu mocirla statuta.
O unghie pe saptamana
Sa-ti coaca la cate o mana,
Si-n zilele de sarbatoare
Un deget si de la picioare.
De pofte sa-ti sece obrazul,
De bube sa nu-ti misti grumazul,
Sa-ti iasa cocoasa
Si galci si cucuie-n camasa.
Buricul bubat din nascare
Sa-ti sangere sub cingatoare.
De glezne taras sa-ti atarne
Ghiulele de capete carne,
Ranjite, scrasnite si nerazbunate:
Maceluri, osanda, pacate ..

Prin undele holdei si campi de cucuta,
Fugarii-au ajuns in pustie
La ceasul cand luna-n zabranice, muta,
Intra ca un taur cu cornu-n stihie,
Si gandul meu gandul acestora-l stie;

luni, 17 septembrie 2012

Bacalaureatul de Criza sau BAC-ul Prostilor !

Prostii voteaza pentru BAC-ul prostiei , prin Legea pentru degradarea invatamantului siasa afectat foarte mult de ministrii incompetenti care au succedat dupa revolta lui Iliescu !
O recunoastere Oficiala a instalarii incompetentei in toate institutiile !
Prostia si incompetenta guvernantilor a invins definitiv la sate si orase !


În Senat: A fost aprobat proiectul de lege cu bacalaureatul profesional

Proiectul de lege privind introducerea bacalaureatului profesional a fost adoptat luni, în plenul Senatului, for decizional, cu 73 de voturi "pentru", 15 "împotrivă" şi o abţinere. Totodată, raportul comisiei de învăţământ a fost aprobat cu 72 de voturi "pentru", 16 "împotrivă" şi 4 abţineri.
Astfel, conform proiectului de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 73/2010 pentru modificarea Legii învăţământului nr. 84/1995, absolvenţii ciclului superior al liceului care susţin şi promovează examenul de bacalaureat profesional dobândesc, potrivit legii, diploma de bacalaureat profesional, care le dă dreptul de acces pe piaţa muncii, fără drept de acces, însă, în învăţământul superior.
Legea are caracter organic, Senatul fiind for decizional.
Totodată, legea dă dreptul oricărui elev de a da acest examen, din orice liceu, oricare ar fi profilul acestuia, pentru că disciplina de educaţie antreprenorială o parcurg toţi liceenii.
Potrivit legii, examenul pentru bacalaureatul profesional nu schimbă conţinutul programei pe care elevii au parcurs-o pe timpul anilor de liceu, iar probele din examenul de bacalaureat profesional, cronologic, vor fi aşezate înaintea probelor scrise de la examenul de bacalaureat naţional.
Potrivit proiectului de lege, pentru bacalaureatul profesional, elevii vor susţine două probe: un proiect şi o probă practică, precum şi o lucrare scrisă la educaţia antreprenorială. Probele de competenţe sunt comune şi la bacalaureatul naţional şi la bacalaureatul profesional.
Pe de altă parte, dacă o persoană care susţine bacalaureatul profesional vrea să meargă spre învăţământul superior şi se răzgândeşte în aceeaşi sesiune, după o sesiune sau două sesiuni de bacalaureat, el se poate întoarce, poate susţine probele scrise de la bacalaureatul naţional şi, după aceea, are acces spre învăţământul superior.



Finlanda are unul dintre cele mai performante sisteme de invatamant din lume, iar secretul sta in importantele reforme educationale, implementate in urma cu 40 de ani.
Lucrul care contrariaza cel mai mult in acest sistem de invatamant este faptul ca nu se dau teme si nu se fac evaluari pana la o varsta destul de mare, precum in alte state din Occident.Business Insider a trecut in revista "minunile" din scoala finlandeza.

Copiii din Finlanda nu incep scoala pana nu implinesc varsta de sapte ani si toti invata in aceeasi clasa, indiferent de istetimea lor. 

Invataceii primesc foarte rar teme sau evaluari pana cand ajung in perioada adolescentei. Mai mult, ei nu sunt deloc evaluati in primii sase ani de scoala, iar primul test adevarat are loc la varsta de 16 ani.

Finlanda investeste cu 30% mai putin decat Statele Unite, pentru fiecare elev, iar acelasi procent reprezinta numarul copiilor care primesc ajutor suplimentar, in primii noua ani, ceea ce in Romania poarta numele de meditatii. 

Tara are cel mai mare procent, din Europa, al elevilor care ajung la facultate, 66%, iar 93% dintre finlandezi promoveaza liceul. In acelasi timp, diferenta dintre cei mai slabi si cei mai buni elevieste cea mai mica din lume. 

Finlanda pune mare pret pe cercetare si experimente inca din scoala, astfel ca se formeaza clase cu cel mult 16 elevi, care se concentreaza pe experimente practice.

Aproximativ 43% dintre elevii de liceu urmeaza o scoala de dezvoltare a vocatiilor sau abilitatilor, iar toti copiii beneficiaza de un total de 75 de minute de pauza, la scoala, in fiecare zi.


Bac de Second Hand

Patriarhul Daniel critică si nu face nimic !

Cel mai usor este sa critici , Preasfinte Daniele , mai greu este sa vrei si sa faci ceva pentru enoriasii care te-au imbogatit pînă dincolo de caciula țuguiată !
Pune-ti mîna , părințele și face-ți ceva pentru poporul Roman , face-ti camine pentru batrani si nevoiasi , ajutati saracii , sprijiniti copii si familiile sarace , că destul v-ați imbuibat pe spinarea lor , prin dîri la botez, dîri la inmormantare , dîri de sărbători , dări pe locul de veci , dari pe spovedanii , numai dări și cam atît face-ți părințele !

Patriarhul Daniel critică dur învăţământul românesc şi "degradarea spirituală şi socială"

 
Patriarhul Daniel al Bisericii Ortodoxe Române. (Andrei Popescu/Epoch Times România)
"În contextul rezultatelor deosebit de slabe înregistrate la examenul de bacalaureat din ultimii doi ani, cu o medie de promovabilitate de sub 50%, este necesară o analiză sinceră şi lucidă a sistemului de învăţământ din ţara noastră", precizează Patriarhul Daniel într-un mesaj adresat cu ocazia începerii unui nou an şcolar.
Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, mai spune că ”lipsa de valori perene, de repere credibile şi de motivaţii solide” din societatea şi şcoala românească a atins cote ”alarmante”.

"În contextul rezultatelor deosebit de slabe înregistrate la examenul de bacalaureat din ultimii doi ani, cu o medie de promovabilitate de sub 50%, este necesară o analiză sinceră şi lucidă a sistemului de învăţământ din ţara noastră. Cauzele eşecului din şcoala românească sunt multiple, iar unele dintre acestea au fost şi vor mai fi analizate de specialiştii din diverse instituţii abilitate, în special inconsecvenţa şi instabilitatea sistemului educaţional. La acestea se mai adaugă şi criza spirituală şi morală din societatea românească. Se pare că acumularea de valori intelectuale este tot mai mult înlocuită cu acumularea de bunuri materiale, încât astăzi nu mai valorează mult o cultură aleasă, ci doar o avere frumoasă. Iar dictonul «cine are carte are parte» nu mai este valabil, deoarece oamenii bine pregătiţi sunt prea puţin plătiţi. Prin urmare, acum «cine are carte pleacă departe», adică în străinătate", a mai precizat Patriarhul.
Totodată, Preafericitul relevă faptul că, pentru a opri această "degradare spirituală şi socială, sunt imperativ necesare măsuri legislative şi sociale, dar şi o înnoire spirituală a mentalităţii şi o cultură a valorilor morale".
"Dorim ca la începutul unui nou an şcolar să adresăm câteva îndemnuri care ţin de misiunea Bisericii în promovarea spiritualităţii creştine în actul educaţional, ştiut fiind că educaţia religioasă în familie şi în şcoală presupune cooperarea Bisericii cu aceste două instituţii majore ale poporului nostru. Întrucât în societatea de azi actul educaţional este tot mai mult afectat de secularism sau indiferenţă spirituală, superficialitate şi lipsă de motivaţie sau de entuziasm pentru cunoaştere, este necesar ca, şi prin intermediul educaţiei religioase, elevii să fie îndemnaţi să urmeze pilda multor personalităţi româneşti care prin cultura, erudiţia şi profesionalismul lor au devenit renumiţi în ţară şi în străinătate, deşi proveneau adesea din familii modeste", mai transmite Patriarhul Daniel.

Învăţământul din China

Dezvoltarea în trepte a învăţământului din China

Învăţământul din China a obţinut realizări notabile după 1978. În decurs de trei decenii China a realizat obiective pe care ţările dezvoltate le-au înfăptuit în o sută de ani. La ora actuală în ţara noastră se practică învăţământul obligatoriu de 9 ani şi s-a lichidat analfabetismul în rândul tinerilor. În acelaşi timp tot mai mulţi cetăţeni au acces la facultate.
Guvernul chinez a acordat de-a lungul anilor multă atenţie învăţământului, sublinind importanţa formării resurselor umane pentru prosperitatea statului. Guvernul chinez a sporit necontenit alocaţiile destinate învăţământului în anii aplicării politicii de reformă şi deschidere, stimulând dezvoltarea rapidă a acestuia.
Gu Mingyuan, directorul Institutului de Educaţie din China, a folosit cuvintele „salt" şi „minune" pentru descrierea parcursului de dezvoltare a învăţământului în anii reformei şi deschiderii. El a arătat:
„China a devenit în decurs de 30 de ani dintr-o ţară cu populaţia numeroasă şi cultura înapoiată într-una cu resurse umane bogate. S-a realizat generalizarea învăţământului obligatoriu de 9 ani. Iar învăţământul superior a intrat în etapa cu acces sporit pentru populaţie. Se poate spune că această transformare a fost o minune."
De menţionat că în 1949, când s-a proclamat R.P. Chineză, populaţia neştiutoare de carte depăşea 80 de procente din total. Proporţia cu acces în şcolile primare era de doar 20%, iar la gimnaziu, de 6%. Legea învăţământului obligatoriu a fost promulgată în 1986. Copiii şi adolescenţii aveau garantat accesul în şcoala primară şi gimnaziu. China a realizat în linii mari, prin eforturi susţinute, obiectivul de generalizare a învăţământului obligatoriu de 9 ani.
Wang Dinghua, responsabil de la Ministerul Învăţământului a arătat că ţara noastră a înfăptuit în mai puţin de 30 de ani obiectivul de generalizare a învăţământului obligatoriu, pe când Statele Unite, Japonia şi alte ţări dezvoltate l-au realizat într-o sută de ani. El a precizat:
„99,3% din populaţia ţării beneficiază de învăţământul obligatoriu de 9 ani până la sfârşitul lui 2007. În 98,5% din prefecturi se practică în prezent învăţământul obligatoriu."
Conform „Legii învăţământului obligatoriu", publicate în 2006, cheltuielile pentru şcoală sunt suportate de bugetul de stat. În perioada 2006-2010 autorităţile de la diferite niveluri au la dispoziţie circa 270 miliarde de yuani pentru învăţământul obligatoriu din regiunile rurale. Wang preciza:
„Toţi elevii din regiunile rurale au fost scutiţi de taxele şcolare şi cheltuielile pentru manuale în 2007. Începând din luna septembrie anul acesta au fost scutiţi de taxe şcolare şi elevii din mediul urban aflaţi în etapa învăţământului obligaoriu."
În 1977 s-a reluat în China sistemul examenelor de admitere, suspendat în urma revoluţiei culturale. Redresarea învăţământului superior a oferit un sprijin puternic operei de modernizare a Chinei. Învăţământul superior din China a cunoscut o dezvoltare rapidă în ultimul deceniu. Institutele de învăţământ superior au admis 6 milioane de studenţi în 2008, de 4 ori mai mulţi decât în urmă cu 10 ani. Jiang Gang din Ministerul Învăţământului din China a arătat:
„Guvernul chinez a început să aplice în 1999 noua politică de admitere, sporind numărul studenţilor admişi pentru satisfacerea nevoii de specialişti pentru construcţia socială şi economică şi a nevoilor populaţiei de a se bucura de învăţământ superior. Astfel, în perioada 1999-2008, au fost admişi peste 40 milioane de studenţi."
 În China funcţionează un mare număr de instituţii care se ocupă de învăţământul extraşcolar. Printre acestea amintim: palate şi case ale  pionierilor, centre pentru copii, instituţii pentru învăţământul prin Internet, pentru meditaţii etc. Aici tineri şi copii  pot urma cursuri de muzică, pictură, coregrafie, cursuri de cultură generală şi ştiinţifice ,pentru a şi îmbogăţi bagajul de cunoştiinţe.


China are cel mai mare sistem pentru învăţământul profesional din lume
China dispune de cel mai mare sistem pentru învăţământul profesional din lume, au informat reprezentanţii învăţământului de profil la o conferinţă desfăşurată recent, la Shanghai.  
În ultimii 30 de ani, s-au înfiinţat în China peste 14 mii de şcoli profesionale care au pregătit peste 200 de milioane de persoane. Învăţământul profesional se află acum în plin proces de reformă care vizează modernizarea acestuia la standarde internaţionale, proces care se va încheia până în anul 2020.


Sistemul de învăţământ: China vs America vs Moldova



Statisticile arată că numărul copiilor din China iau în serios învăţământul mult mai serios decât cei din America, scrie Miranda Farmer la ziarul colegiului Jones County Junior Collage “The Radionian.” Recent preşedintele JCJC a vizitat China şi la întoarcerea sa a împărtăşit cu echipa ziarului “The Radionian” despre sistemul educaţional din China care cu paşi rapizi îl întrece pe cel din America.
Dacă în America sistemul de educaţie primar a devenit lenos în special cu politica cum ca nici un copil lsă nu fie ăsat în urmă , mulţi profesori trec studenţii dintr-o clasă în alta doar pe neţinând cont de abilităţile studenţilor. Astfel mulţi din elevi ajuns în liceu fără măcar a putea citi. Pofesorii totuşi, nu sunt singurii vinoveţi pentru descreşterea înţelegerii importanţei litarare şi abilităţilor în matematică.
Declinul unităţii familie din societatea modernă este una din aceste caze. Familiile cu un singur părinte au un venit mai mic precum şi mai puţin timp să-i împlinească nevoile mintale şi emoţionale ale copilului. În multe cazuri profesorul este unicul adult din viaţa copilului care se ocupă de educaţia lui însă pentru că într-o clasă sunt mai mulţi copii, profesorul nu poate avea grija de nevoile emoţionale şi mintale la fiecare dintre ei, prezintă Miranda.
Chiar dacă Moldova este despărţită de America de vreo 15 mii kilometri şi multe altele, sistemul de învăţămând este foarte asemănător. Familiile cu un singur părinte sau fără nici unul (ambii plecaţi peste hotare) cu gând să ofere copilului tot ce-i mai bun, uitând de a se oferi pe ei înşisi, trecerea dintr-o clasă în alta a multor elevi care nu fac faţă unor obiecte la şcoală, iar cei care au capacităţi şi muncesc nu ajung prea departe pentru că nu au banii de a “cumpăra” o diplomă cum o fac majoritatea acuma. Astfel, chiar nu suntem nicidecum prea departe de America, la acest capitol.
Se fac glume pe baza Chinei, “Made in China”, însă sistemul de educaţie din “Made in China” chiar are multe lecţii de oferit atât Americii, cât şi Republicii Moldova. Partea pozitivă a lucrurilor este că părinţii chinezi, în cele mai multe regiuni nu au voie să aibă mai mult de un copil. Astfel ei se dedică pe ei înşişi spre a avea o viaţa familială productivă şi plină de armonie. Cuplurile se căsătoresc târziu şi au copii mai târziu decât multe cupluri americane. Ei de asemenea se asigură că oferă copilului lor este sănătos şi bine-educat. Valorile chinezilor au şi ele mult de spus în sistemul de învăţământ. Familiile în China au un cap, care este soţul, cel care are grijă de gospodărie. În mentalitatea chinezilor există respectul şi grija faţă de maturi, o tradiţie care lipseşte culturii Americane, explică Miranda. Eu aş continua că nici Moldova nu se află prea departe de “tradiţiile” americane, de mie imi pasă de mine, eu şi îmisumi…iar restul nu mă interesează.  martie 16, 2011 — Alina Druta
Ceea ce cu adevărat este real este faptul că în timp ce elevii în China sunt prezenţi la toate orele pentru a se asigura că vor avea o viaţă mai bună pentru ei şi familiile lor, americanii lipsesc de la ore pentru a avea fun în mall aşteptând la final să primească diploma în educaţie care parcă a fost toată viaţa a lor. În Moldova doar cei din Chişinău au fun la mall, cei de la sate la internet cafe şi baruri. Iar noi ne facem că plouă şi că e “din nou muzică.” Fiecare dintre noi am avut colegi care nu făceau nimic mai mult în liceu sau facultate, decât să încălzească scaunul şi să strice lecţiile, însă s-ar putea să rămânem uimiţi de profesia bombastică pe care o vor mânui în viitor.
Aici cred ca atât americanii, cât şi moldovenii au de învăţat de la chinezi, poate e cazul să zicem că vrem şi noi educaţie “Made in China.” Cine ştie poate anume ea este soluţia la criza politică, socială şi morală în care se cufundă Moldova.
Ecaterina Stepaniuc


Reforma politicii „un copil” a fost amânată


Speculaţiile făcute înaintea lucrărilor celei de a treia sesiuni plenare a celui de-al 18-lea Comitet Central al Partidului Comunist Chinez (PCC), potrivit cărora este necesară o relaxare a politicii „un copil” nu au fost confirmate în mesajul final al planurilor de reformă politică.
Potrivit agenţiei oficiale de presă chineze XINHUA, creşterea costurilor de trai în familiile din China a determinat chiar şi cuplurile care sunt eligibilie pentru un al doilea copil să nu îl dorească. Totuşi, există o presiune tot mai mare pentru ca politica unui singur copil să fie relaxată la nivel naţional, în special în cazul cuplurilor în care nici soţul, nici soţia nu au fraţi.
Prin intermediul unui purtător de cuvânt, Guvernul de la Beijing a anunţat că reformele politice privind planificarea familială vor fi adoptate într-un mod prudent şi bine coordonat, ca răspuns la nevoile actuale şi viitoare.
Iată de ce, mulţi au fost surprinşi de faptul că politica unui singur copil nu a fost menţionat în mesajul final al planurilor de reformă, în care au fost stabilite liniile directoare ale guvernului pentru următorul deceniu.
„China este naţiunea cea mai populată din lume, politica de planificare familială fiind una dintre politicile naţionale de bază care a fost derulată corect, în ultimii 30 de ani. Dar, odată cu dezvoltarea economică şi socială, politica unui copil ar trebui să fie schimbată, în consecinţă. Cred că o familie poate avea doi copii, dar nu mai mult. Este o modalitate de a rezolva problemele noastre de îmbătrânire”, a declarat Liu Daoxing, vice-preşedintele Academiei de Ştiinţe Sociale din provincia Henan, cea mai populată provincie a Chinei, cu 100 de milioane de locuitori.
China se confruntă cu o criză a îmbătrânirii, profilată deja, în condiţiile unei populaţii cu vârsta în declin accentuat, în timp ce numărul de persoane aflate în întreţinere devine covârşitoare. Chiar şi aşa, cei care doresc modificarea politicii unui singur copil vor trebui să mai aştepte.

https://dantomozei.ro/2013/11/15/china-reforma-politicii-un-copil-a-fost-amanata/



marți, 7 august 2012

ALEXANDRU LAPUSNEANU


Daca voi nu Ma vreti, Eu va vreau!
Daca voi nu Ma vreti, Eu va vreau!Mareste imaginea.
In nuvela istorica "Alexandru Lapusneanul" scrisa de Costache Negruzzi, intalnim o replica, devenita intre timp foarte cunoscuta, anume: "Daca voi nu ma vreti eu va vreau". Este rostita de catre personajul ce da numele nuvelei, caruia i se spusese ca poporul nu il vrea, avand intentia de a-si recapata tronul pierdut din cauza tradarii boierilor.
Privind din perspectiva vietii crestine, a realitatilor acesteia, constatam ca aceeasi replica, poate fi rostita de catre Dumnezeu, desigur, cu nuantarile de rigoare, atunci cand ne intoarcem privirea de la El, atunci cand El nu mai stapaneste intru noi.
Pe Dumnezeu il tradam prin pacat, punand in locul Sau, idoli de tot felul, provenind din lumea creata. Astfel, El nu ne mai este Stapan, pentru ca nu mai facem voia Sa. Ne lasam insa stapaniti de pacat si de patimi, ca porniri irationale. De aceea, Dumnezeu poarta o lupta continua pentru a redobandi "tronul” care i se cuvine de drept, locul nostru cel mai de taina, anume inima.
Nu intamplator Mantuitorul a spus ca "Nu am venit sa aduc pace, ci sabie!”. Miza acestei lupte dintre diavol si Dumnezeu este inima fiecarui om.
Nu putem sa vorbim de calea omului catre Dumnezeu fara a vorbi, mai intai, de calea lui Dumnezeu catre inima omului. Daca Dumnezeu nu ni s-ar fi descoperit, cunoasterea Sa ar fi fost cu neputinta. Deoarece Dumnezeu este insa Treime de Persoane, iese din Sine, fiind Iubire. El se impartaseste astfel tuturor creaturilor si, cu atat mai mult omului, menit sa fie preot al intregii creatii.
Dar pentru ca omul sa poata sfinti creatia trebuie ca mai intai sa se sfintesca pe sine. Iar sfintirea omului nu este posibila fara ca Duhul Sfant sa salasluiasca in om, fara ca Dumnezeu sa se odihneasca intru el.
Calea lui Dumnezeu catre inima omului nu este una violenta. El niciodata nu se impune. Dumnezeu nu "da buzna”. Ba chiar aceasta prezenta discreta a Sa, trece la unii dintre semenii nostri drept absenta a lui Dumnezeu.
Paul Evdochimov vorbind despre iubirea nebuna a lui Dumnezeu pentru om, dimpreuna cu nepatrunsul sau respect fata de libertatea umana, aduce drept marturie cuvantul Sfantului Nicolae Cabasila: “Dumnezeu se arata, dezvaluindu-Si iubirea… Respins, el asteapta la usa… Pentru tot binele pe care ni l-a facut, El nu ne cere, in schimbul stergerii datoriei, decit iubirea”.

Tot Evdochimov afirma despre crestin ca este "un ins mizerabil, dar el stie ca exista Cineva si mai mizerabil, acest Cersetor de iubire care sta la poarta inimii: “Iata, stau la usa si bat; de va auzi cineva glasul Meu si va deschide usa, eu voi intra la el si voi cina cu el si el cu Mine” (Apocalipsa 3, 20).”
Aceasta cale se intemeiaza pe jertfa. Hristos Insusi afirma: "Am venit ca sa va slujesc”. El S-a Intrupat, a Murit si a Inviat, pentru ca si omul sa poata muri si invia intru El. S-a Inaltat la Ceruri, pentru ca firea omeneasca sa fie purtata in "sanurile Tatalui”.
In acest sens, in Hristos, firea omeneasca a parcurs acel abis dintre Pogorarea la iad si Inaltarea la Cer. Acestea sunt cele doua extreme pe care le pot cunoaste existentele rationale create. Intre ele se afla, calea cea mai lunga in plan duhovnicesc, cea de la iad la cer, de la osanda la slava vesnica. Este de netrecut de catre omul singur. Numai impreuna cu Hristos percurgerea aceastei cai, in mod paradoxal, ni se poate parea usoara. El ne spune: "Veniti la Mine, toti cei truditi si impovarati si Eu va voi da odihna. Luati jugul Meu asupra voastra si invatati de la Mine, caci Eu sunt bland si smerit cu inima; si veti gasi odihna pentru sufletele voastre. Caci jugul Meu este bun si sarcina Mea este usoara“ (Matei 11:28-30).
Prin Taina Sfantului Botez ne imbracam intru Hristos. El isi face acum inceputul salasluirii intru noi ca membri ai Trupului Sau ( ai Bisericii). Hristos aduce insa cu Sine, Sfanta Treime. De aceea, spunem, ca Botezul ne face partasi modului de viata Treimic. Modul de viata eclezial se intemeiaza pe modul de viata Treimic, adica pe comuniunea in iubire cu Dumnezeu si cu semenii, pe care o desavarsim prin participarea constanta la celelalte Sfinte Taine si Ierurgii din Biserica.
Nu este putin lucru ca Dumnezeu "sa ne vrea”. Dovada concreta a acestui lucru este faptul ca existam. In Biserica, insa, aflam si "ce vrea” Dumnezeu de la noi: sa ne cantam permanent in rugaciune, bucuria de a fi, iar in inimile noastre, El sa ramana pentru eternitate, "Cel dorit”.
Radu Alexandru

Din „Letopisetul...” lui Grigore Ureche, scriitorul a preluat evenimentele majore ale domniei lui Lapusneanu, opinia defavorabila a marii boierimi asupra domnitorului si cateva din replicile devenite emblematice pentru caracterizarea acestuia(ex: „Daca voi nu ma vreti, eu va vreu...”).Totusi, autorul recurge la cateva licente istorice, modificand unele date reale in scopuri artistice: astfel, vornicul Motoc nu mai traia in momentul revenirii lui Lapusneanu la tronul Moldovei; alaturi de el, fusesera executati la Liov in Polonia si boierii Spancioc si Stroici. Un motiv pentru care scriitorul pastreaza personajele din spatiul istoriei este incercarea de a echilibra termenii unui conflict in care domnitorul domina cu autoritate. 

Alexandru Lapusneanul - Daca voi nu ma vreti, eu va vreu, Ai sa dai sama, doamna, Capul lui Motoc vrem, De ma voi scula, pre multi am sa popesc si eu

Sub motoul „Daca voi nu vreti, eu va vreu...”, Costache Negruzzi relateaza episodul venirii lui Alexandru in Moldova, hotarat sa ocupe tronul tarii. Aceiasi boieri care-l tradasera in prima domnie venisera acum sa-l intampine aproape de granita. Desi acestia incearca sa-l convinga sa renunte la tron, domnitorul nu se lasa induplecat si isi mentine decizia luata. Dupa o discutie cu vornicul Motoc, Lapusneanu decide sa il crute, pentru ca ii va fi folositor. Al doilea capitol incepe cu inscaunarea fostului stolnic Petre, care nu intampinase nici o piedica. Prima masura pe care o ia este aceea de a arde toate cetatile Moldovei in afara de Hotin, cu scopul de a starpi „cuiburile feudalitatii”, apoi trece la pedepsirea aspra a boierilor. Inspaimantata de cruzimile comise de sotul ei, doamna Ruxandra il roaga sa inceteze cu omorurile, dar acesta se enerveaza cumplit si ii promite ca ii va da „un leac de frica”. 

Punctul culminant incepe odata cu al treilea capitol. Lapusneanu participa impreuna cu numerosi boieri la slujba de la Mitropolie, unde domnitorul isi cere iertare pentru sangele varsat si ii invita pe toti „sa ospateze impreuna”. La curte, spre sfarsitul ospatului , la un semn slujitorii sai omoara toti boierii. Multimea adunata la portile curtii domnesti cere „capul lui Motoc”. Voda il da pe mana norodului care il linseaza. Incepe apoi sa puna capetele celor ucisi in forma de piramida si o cheama pe domnita Ruxandra care lesina la vederea grozaviei. 

Deznodamantul coincide cu ultimul capitol. Timp de patru ani Lapusneanu nu mai ucide pe nimeni, dar nascoceste tot felul de schingiuri. Fiind bolnav, cere mitropolitului Teofan sa-l calugareasca. Trezindu-se din starea de inconstienta si vazandu-se imbracat in rasa de calugar, se enerveaza si ii ameninta cu moartea pe toti. Doamna Ruxandra accepta sa ii puna otrava sotului ei in bautura. Domnitorul se stinge din viata in chinuri groaznice si este inmormantat la manastirea Slatina. 

Insusirile care contureaza imaginea personajului sunt evidentiate printr-o diversitate de procedee. Caracterizarea directa facuta de autor este realizata prin expresii ca „aceasta desantata cuvantare”, „a-si dezvalui uratul caracter”, „dorul lui cel tiranic”, „vorbele tiranului”, dar acestea sunt putine, caci stilul naratorului se caracterizeaza, in general, prin obiectivitate. Alteori caracterizarea directa este facuta de alte personaje: „bunul meu domn”, „viteazul meu sot”(doamna Ruxandra), „crud si cumplit este omul acesta" (Teofan) , „Eu sunt Spancioc, a carui avere ai jafuit-o, lasandu-i femeia si copiii sa cerseasca pe la usile crestinilor.”, „Nu-mi voi strica vitejescul junghi in sangele cel pangarit a unui tiran ca tine”(Stroici). Cele mai multe dintre trasaturile de caracter sunt evidentiate prin gesturi, prin mimica, prin felul de a vorbi. Gesturile si mimica sunt puse in evidenta printr-o serie de expresii ca: „silindu-se a vorbi”, „ochii scanteiaraca un fulger”, „ochii lui hojma clipeau”, „azvarli cu manie”, „raspunse cu sange rece”, „mana lui se rezema pe junghiul din cingatoarea sa” etc. Toate acestea scot in relief ipocrizia si mania, capacitatea de disimulare si dorinta de a se razbuna, insusiri prezentate nuantat si convingator. 

Aceleasi insusiri, dar si altele, ca hotarirea neabatuta, tandretea simulata, ura si dusmania, dispretul si rautatea sunt exteorizate prin felul sau de a vorbi. El vorbeste ca un intelept, in baza experientei acumulate, in proverbe si pilde: „Lupul parul schimba, iar naravul ba”, „nu toate paserile ce zboara se mananca”, „sunt alti trantoride care trebuie curatit stupul” etc. Atunci cand face, ipocrit, parada de cucernicie si vorbeste in biserica, isi coloreaza discursul cu ziceri din sfanta scriptura: „Bate-voi pastorul si se vor imprastia oile”, „Sa iubesti pe aproapele tau ca insuti pe tine”, „Sa ne ierte noua gresalele, precum iertam si noi gresitilor nostri”. Cand isi iese din fire, isi manifesta impulsivitatea si agresivitatea prin vorbe dure sau prin invective, de obicei folosite in vocativ: „esti un talhar si un vanzator”, „pocitanii”, „boaite”, „boaita fatarnica”, „cateaua asta”, „muiere nesocotita” etc. Prin puterea de evocare a dialogului, printr-o fina observatie a gesturilor, a mimicii se dezvaluie toata miscarea psihologica a viitorului tiran inca din primul capitol. 

Scena dialogata a intalnirii dintre Alexandru Lapusneanul, venit sa urce pe tronul Moldovei pentru a doua oara, si solia de boieri contureaza conflictul puternic dintre domn si boierii tradatori, evidentiind trasatura fundamentala a domnitorului: vointa neclintita de a domni ca un autocrator, impunandu-si ferm autoritatea tiranica. Lapusneanul ii primeste protocolar si rezervat „silindu-se a zambi”. Replicile arata siguranta de sine si atitudinea provocatoare a domnului care-i face pe dusmanii sai sa-si dezvaluie ostilitatea si intentiile adevarate: „Am auzit, urma Alexandru, de bantuirile tarii si am venit sa o mantui; stiu ca tara ma asteapta cu bucurie”. Ultima parte a replicii este scanteia care declanseaza raspunsul invaluit in viclenie al lui Motoc si raspunsul dur, ferm, autoritar, intr-o izbucnire de furie si ura abia stapanita a Lapusneanului, exprimat in replici scurte, taioase, care pun in lumina impulsivitatea, omul violent, politicianul fara scrupule, neingaduitor in infruntarea cu boierii. Replicile au ramas memorabile, capatand valoare de sentinta: „Daca voi nu vreti, eu va vreau,... si daca voi nu ma iubiti, eu va iubesc pre voi, si voi merge si cu voia ori fara voia voastra”. 

In partea a treia, Lapusneanul, isi va regiza cu mare rigurozitate miscarile: „Dupa ce a ascultat sfanta slujba, s-a coborat din strana, s-a inchinat pe la icoane, si , apropiindu-se de racla sf. Ioan cel Nou, s-a aplecat cu mare smerenie, si a sarutat moastele sfantului”. Este momentul in care personajul se domina magistral, fiind un stapan al artei disimularii. El este un excelent actor, dovedind inteligenta, tact, un echilibru interior desavarsit. Alexandru foloseste, in scopul castigarii increderii totale a boierilor ce-l urau si se temeau de el, argumente hotaratoare: nu numai gesturile, miscarile, expresia fetei, dar mai ales extrase din Biblie anume alese. Scena uciderii boierilor, a dialogului dintre Lapusneanul si Motoc, „retrasi langa fereastra”, capata viata intr-un tablou plin de miscare ce se deruleaza parca aievea. Cinismul lui voda ? „El radea”, si groaza lui Motoc care se silea „a rade ca sa placa stapanului” , simtind „parul zburlindu-i-se pe cap si dintii sai clantanind” sporesc dramatismul. Luciditatea, sangele rece, tonul sarcastic in fata scenei sangeroase la care asista, comportamentul dispretuitor si cinic fata de Motoc, pierit de groaza, dezvaluie un om diabolic. 

Lapusneanul are placerea sadica de a chinui sufletul vornicului ticalos care-l tradase si de care acum nu mai avea nevoie. El se leapada de el, potolind astfel multimea „burzuluita”, fara sa clipeasca. Domnitorul este inzestrat cu o mare mobilitate a sentimentelor. In scena finala a bolii si a otravirii sale, personajul traieste cu intensitate atat umilinta cat si revolta impotriva celor care l-au calugarit, apoi groaza in fata mortii. Nici chiar atitudinea binevoitoare fata de doamna Ruxandra nu este constanta, ci dureaza doar pana cand aceasta ii aminteste de crimele savarsite: „Lapusneanul, posomorandu-se, desfacu bratele: Ruxandra cazu la picioarele lui”. Mai mult decat atat, atunci cand doamna insista sa inceteze varsarea de sange, devine impulsiv si violent prin limbaj si prin gesturi: „Muiere nesocotita! Striga Lapusneanul sarind drept in picioare, si mana lui, prin deprindere, se razama pe junghiul din cingatoarea sa”. Totusi, el stie sa-si si stapaneasca aceste impulsuri, modificandu-si comportamentul, fie pentru a-i induce in eroare pe ceilalti, fie pentru a-si ascunde adevaratele intentii: „dar indata stapanindu-se, se apleca, ridicind pre Ruxandra de jos:  „Doamna mea, ii zise, sa nu-ti mai scape din gura astfel de vorbe nebune, ca, zau, nu stiu ce se poate intampla”. 

Ipocrit, ironic si insinuant, profitand de credulitatea si naivitatea sotiei, Lapusneanu ii promite incetarea uciderilor si un leac de frica. Pentru acest tiran insetat de sange, rugamintea doamnei Ruxandra si promisiunea lui sunt prilejul cel mai nimerit de a-si pune in aplicare planul diabolic croit dinainte. Lapusneanul este apreciat drept un erou romantic, prin calitati de exceptie si defecte extreme, construit pe baza antitezei romantice (Lapusneanul- Ruxandra), prin observatia atenta a psihologiei personajului, prin trasaturile puternice de erou exceptional, ale carui fapte sunt impresionante prin cruzime, perfidie, setea si placerea razbunarii. Eroul este un „damnat romantic, osandit de Providenta sa verse sange si sa nazuie dupa mantuire”, adica incearca sa „sece” demonul care sta ascuns in el pentru a putea fi mantuit. 

Cea de-a doua domnie reprezinta o suma de imprejurari, situatii si actiuni de exceptie: confruntarea verbala cu solia domneasca, controversa cu Ruxandra, scena discursului din biserica, scena masacrarii boierilor la ospat, linsarea lui Motoc, groaza domnitei Ruxandra la vederea piramidei din capete umane, moartea tragica a domnului. G. Calinescu subliniaza insa si veridicitatea eroului, lasand sa se inteleaga faptul ca viziunea artistica a lui Negruzzi nu e omogena: „Lapusneanul apare ca orice om viu si intreg”, incat „echilibrul intre conventia romantica si realitatea individului e minunea creatiei lui Negruzzi”. 

Cei mai multi comentatori ai operei, impresionati de uciderea premeditata a celor 47 de boieri si de linsarea lui Motoc de catre gloata furibunda, acte sangeroase, la care domnitorul asistase impasibil, l-au integrat categoriei sadicului. Insa, nemaiavand incredere in marii boieri din jurul tronului, Lapusneanul premediteaza razbunarea impotriva tuturor vinovatilor. Asadar, sadismul lui nu este mai putin o pornire instinctuala, cat o atitudine politica, izvorata din exasperare si dirijata cu scopul de a-i extermina pe tradatori si pe rivalii sai. De aceea, aceasta nuvela „este o opera de semnificatie si valoare universala” , dorinta de putere politica absoluta fiind prezenta dintotdeauna in constiinta umana. In Scrisoarea a XIX , intitulata Ochire retrospectiva, Negruzzi ii recunoaste voievodului meritul de a fi incercat sa lupte impotriva factiunilor boieresti rivale, dar ii reproseaza mijloacele alese (tortura si asasinatul politic) , firea cruda si despotica, incapacitatea de a face din popor un aliat de nadejde al actiunilor sale: „Alexandru va sparge cuibul si va strivi acest furnicar de intruganti ce facea si desfacea domnii [...]. El retezase trunchiul, dar odraslele lui cresteau si nu era el omul care sa stie a le seca, punandu-le stavila pre insusi poporul; pentru aceasta, fapta lui fu judecata de cruda, si el de tiran...”. 

Dupa cum se observa, Costache Negruzzi creeaza un personaj complex in persoana lui Alexandru Lapusneanul nu numai prin insusirile sale, ci si prin diversitatea modalitatilor de caracterizare folosite. Protagonistul nuvelei „e disimulat, blazat, cunoscator al slabiciunilor umane, hotarat si rabdator”(G. Calinescu). Aceste insusiri desemneaza un personaj cu o oarecare complexitate psihologica care poate „juca roluri tragice de o oarecare itindere in timp si ne pot emotiona...”, avand in vedere si faptul ca el este un estet al grotescului. Cruzimea sa atinge rafinamentul atunci cand ridica „o piramida din capete randuite dupa rang”. 

Manolescu afirma ca: „Autorul insista pe cruzimea maladiva, pe detaliile fizice care-i exprima instinctualitatea primara. [...] Portretul indica fixatie si primitivitate, nu un suflet complicat contradictoriu”. Totusi trebuie avut in vedere faptul ca atitudinea si insusirile sale, comportamentul sau au la baza unele motivatii de ordin istoric si psihologic, iar defectele mentionate ce-l definesc in esenta nu exclud unele calitati cum ar fi: luciditatea, abilitatea politica, nu tolereaza opozitia boierilor. 


Alexandru Lapusneanul
de Costache Negruzzi
Negruzzi este creatorul nuvelei istorice romanesti. Nuvela Alexandru Lapusneanul a fost publicata in primul numar al revistei Dacia Literara in anul 1840. Nuvela lui Negruzzi este o capodopera, o culme neintrecuta pana in prezent.
Adevar si fictiune: in scrierea acestei nuvele Negruzzi s-a inspirat din scieri vechi, mai ales din cronica lui Grigore Ureche. De aici a luat informatia despre intoarcerea lui Lapusneanul impotriva dorintei marilor boieri si episodul uciderii celor 47 de boieri. Cercetarile recente pun in lumina faptul ca Lapusneanul nici nu a fost un domn atat de crud; in realiate nici nu au omorat 47 de boieri si ca mai aspra era sotia sa. Vinovat de acesta deformare este insa cronicarul Ureche. Important insa este, ca pornind de la sumare date istorice, Negruzzi -prin talentul si imaginatia sa- a reusit sa creeze o fictiune credibila.
Nuvela infatiseaza intamplari din a doua domnie a lui Alexandru Lapusneanul. Este o perioada framantata, tensionata din istoria Moldovei, din cauza luptelor pentru putere.
Structura nuvelei: nuvela este alcatuita din patru parti, fiecare avand un moto semnificativ.
1. Daca voi nu ma vreti, eu va vreu! - ilustreaza hotararea lui Lapusneanul de a ocupa tronul impotriva dorintei marilor boieri
2. Ai sa dai sama, doamna! - sunt cuvintele rostite de vaduva unui boier si adresate doamnei Ruxandra, ca o amenintare pentru crimele infaptuite de sotul ei
3. Capul lui Motoc vrem! - exprima nemultumirea poporului din cauza numeroaselor dari si din cauza asupririi boieresti
4. De ma voi scula, pre multi am sa popesc si eu! - sunt cuvintele lui Lapusneanul, care, revenit la realitate, ii ameninta pe cei care voiau sa-l calugareasca.
Nuvela are o compozitie echilibrata si a fost asemanata cu a celor patru acte ale unei drame. Astfel expozitia o reprezinta sosirea lui Lapusneanul in Moldova, intriga: actiunile domnitorului indreptate impotriva marilor boieri, punctul culminant: uciderea celor 47 de boieri si a lui Motoc, iar deznodamantul este moartea lui Lapusneanul.
Alexandru Lapusneanul este un personaj complex, alcatuit din lumini si umbre, asemenea oamenilor adevarati. Cruzimea domnitorului este motivata istoric si psihologic: el ii pedepseste pe marii boieri, care isi doreau puterea si pentru ca il tradasera in prima domnie. Scopul politicii sale este centralizarea puterii in mainile domnitorului impotriva tendintelor marii boierimi. Cuvintele lui Lapusneanul sunt memorabile, exprimand hotarare si o vointa de fier.
Chiar de la inceput domnitorul dovedeste vederi progresiste, inaintate, raspunzand boierilor: Voi mulgeti laptele tarii, dar a venit vremea sa mulg si eu pre voi!
Pentru a se razbuna, domnitorul se preface, simuleaza impacarea cu marii boieri. De asemenea si-l apropie pe Motoc. Totusi violenta si cruzimea lui depasesc la un moment dat limitele normalului in scena uciderii boierilor si a alcatuirii piramidei de capete. In caracterizarea personajului Negruzzi noteaza gesturi, mimica, comportarea, replica: -Bine ati venit boieri, zise Lapusneanul, silindu-se a zambi……raspunse Lapusneanul, a carui ochi scanteiara ca un fulger…
Si celelalte personaje sunt bine caracterizate (siretenia mitropolitului, care ii sugereaza doamnei Ruxandra sa-si otraveasca sotul, fara ca el sa se implice).
Pentru prima oara in literatura romana Negruzzi caracterizeaza personajul colectiv: multimea adunata sub zidurile palatului.
Din punct de vedere istoric, scopul politicii sale era sporirea autoritatii domnitorului prin limitarea puterii marii boierimi, iar psihologic, el isi pierduse increderea in boierii de care fusese tradat in prima domnie. Scriitori si criticii litarari au apreciat in diferite epoci si moduri aspectul psihologic al lui Alexandru Lapusneanu. Liviu Leonte constata la erou „o inclinatie diabolica , sadica, spre teroare, o dorinta bolnavicioasa de a vedea sange curgand”. Mai analitic, Nicolae Iorga vede aici „sufletul unui bolnav ce-si afla alinarea unei suferinte tainice numai la vederea si auzul suferintei altora”.

Aria şi volumul

  Metodă de calcul