Bacalaureatul in Europa
La noi şi mai ales la alţii
Cum arată examenul de maturitate în alte părţi ? De la ţara care a inventat bacalaureatul ( Franţa ), până la state care nu au bacalaureat ( Belgia sau Suedia ). O radiografie a examenelor din Europa, cu plusurile şi minusurile din fiecare parte. RFI face o trecere in revista si o comparatie in diferitele tipuri de balacaureat din Europa.
În jurnalele, programele de actualitati şi pe site-ul RFI România comparăm bacalaureatul românesc cu alte sisteme europene. Vezi mai jos o întreagă colecţie de analize, relatări şi luări de poziţie pe tema Bacalaureatului 2011.
Examenul de stat sau Maturitatea în Italia
În Italia, echivalentul bacalaureatului este examenul de stat sau de maturitate sau pe scurt Maturitatea. A fost introdus în 1923 de filosoful şi pedagogul Giovanni Gentile, ministru al Instrucţiunii Publice în timpul lui Mussolini. Gentile dorea o diplomă care să ateste sfârşitul studiilor liceale şi să permită accesul la universitate.
Examenul de maturitate se dă după 5 ani de liceu sau de institut, adică un fel de liceu cu profil, şi cuprinde trei probe scrise şi probe orale la toate materiile ultimului an. Probele la limbă străină sunt puse în valoare prin acordarea unui certificat de competenţă pe baza grilei europene de evaluare.
Rezultatul final se calculează pe baza următorului punctaj : 45 de puncte pentru probele scrise, 35 pentru probele orale şi 25 de puncte revin creditelor unde sunt luate în calcul prezenţa la cursuri, eventualele premii şi rezultate excepţionale în timpul şcolii şi buna purtare a candidaţilor.
Dacă candidaţii au obţinut cel puţin 70 de puncte li se acordă din oficiu un bonus de 5 puncte iar pentru cine obţine punctaj maxim, adică 100 de puncte, li se acordă calificativul cum laude, totuşi cu o condiţie : în ultimii 3 ani de liceu sau de institut să fi avut cel puţin nota 8 la toate materiile.
Examenul de maturitate este deci un test foarte dificil şi 2 candidaţi din 3 sunt cuprinşi de panică, după cum arată un studiu, cu simptomele caracteristice : dureri de cap, dureri de stomac şi tahicardie. Încărcătura emoţională a examenelor a făcut deseori obiectul unor filme şi melodii. Editurile încearcă să vină în ajutorul elevilor şi propun metode care mai de care mai eficiente pentru pregătirea exemenelor de sfârşit de liceu care să ducă la obţinerea a cel puţin 60 de puncte necesare obţinerii diplomei.
Cam 15 - 20.000 de elevi nu reuşesc să treacă examenul de maturitate dintr-un total de 500 000 şi sunt nevoiţi să aştepte un an pentru refacerea probelor la care au picat. Şi în Italia examenul de maturitate generează polemici legate de calitatea studiilor liceale şi de fraudele din timpul probelor.
Drumul complicat catre bacalaureatul german
Sistemul de educaţie din Germania este unul din cele mai complexe din Europa. Bazat pe modele de formare a tinerilor originare din perioada Imperiul Prusac, sistemul este structurat pe mai multe nivele cu scopul declarat de a întări clasa de mijloc germană – motorul dezvoltării economice.
De la bun început trebuie precizat că politica în domeniul educaţiei germane este atributul guvernării locale din aşa numitele landuri germane. Deşi există o serie de reguli unitare valabile pentru întreaga Republică Federală, diferenţele organizatorice şi de arie curiculară sunt semnificative între regiunile germane. Pentru armonizarea prevederilor din sistem, există o „Conferinţă permanentă a miniştrilor culturii şi educaţiei din landurile Germaniei” care se reuneşte regulat.
Principalele caracteristici ale învăţământului german sunt orientarea practică a diferitelor cicluri educaţionale şi permanenta evaluare a elevilor – efectuată de profesori împreună cu părinţii. Criteriile de evaluare a elevilor sunt menite a stabili care ar fi parcursul educaţional care s-ar potrivi cel mai bine copilului.
După Şcoala Primară (de regulă durează 4 ani, dar în unele landuri poate fi chiar de 5 sau 6 ani) elevii sunt evaluaţi pentru prima dată urmând să fie repartizaţi la una din cele trei variante de ciclu gimnazial existente în Germania: Hauptschule, Realschule sau Gimnaziu.
Acest Ciclu secundar de învăţământ are ca finalitate fie un certificat mediu de absolvire (după 8 sau 10 ani) fie trecerea la echivalentul liceului românesc: Gimnaziul Superior.
Hauptschule
Este un ciclu şcolar orientat foarte pronunţat către meserii şi are o arie curiculară foarte practică.
În ultimii ani însă, această formă de învăţământ este foarte criticată pentru rezultatele sale slabe în domeniul educaţiei generale a elevilor. Chiar dacă meseria învăţată este obiectivul principal, părinţii şi specialiştii din domeniu acuză lipsa unei culturi generale mai vaste a copiilor.
Aşa încât, în 1990, landurile fostei Germanii de Est au refuzat să introducă acest concept în politica educaţională, iar treptat, majoritatea landurilor din vest au renunţat la model unificându-l cu Realschule.
Realschule
Este un model intermediar mai avansat decât Hauptschule, dar nu atât de generalist şi teoretic precum Gimnaziul.
În general, aria curiculară este mai extinsă şi formează elevii pentru orientări profesionale mai complexe.
Absolvirea ciclului Realschule îi oferă elevului posibilitatea de a accesa cursuri de formare profesională (incluse în sistemul educaţional german), şcoli profesionale superioare sau chiar facultăţi cu profil tehnic.
Gimnaziul
Este echivalentul liceului românesc şi are ca finalitate un examen de bacalaureat.
Gimnaziul este un ciclu şcolar selectiv: elevii sunt evaluaţi permanent, iar dacă rezultatele nu corespund, aceştia pot fi transferaţi oricând către Hauptschule sau Realschule.
Promovarea bacalaureatului este singura modalitate de a studia mai departe la universităţi germane, iar examenul este susţinut după 12 sau 13 clase de învăţământ preuniversitar.
În prezent, mai multe landuri germane tind să opteze pentru aşa numitul „Turbo-Bac” după 12 clase, dar dezbaterea este extrem de intensă şi departe de finalitate.
Criticii acestei măsuri susţin că elevii germani nu ar mai avea timp de activităţi extra-şcolare, dintre care cea mai importantă ar fi Voluntariatul. Activităţile în folosul societăţii sunt foarte apreciate în Germania.
Date şi fapte
În fiecare an în Germania, numărul elevilor care promovează examenul de bacalaureat în urma Gimnaziului (n.r. – acesta este cel mai potrivit termen de comparaţie cu sistemul românesc) este în medie de 300.000.
Raportat la o populaţie de aproape 80 de milioane şi calculat ca pondere a promovării în rândul tinerilor de 18-20 de ani din orice formă de învăţământ, rata bacalaureaţilor germani este destul de scăzută: 43%.
În raport cu media cheltuielilor bugetare pentru educaţie din statele OCDE (Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare în Europa), Germania cheltuie destul de puţin: 4,7% din PIB faţă de 6,2%.
BAC Bulgaria: 4% picaţi
Mai puțin de 4% din cei 64.000 de elevi bulgari care s-au prezentat în acest an la bacalaureat au primit note slabe la examenul principal - limba și literatură bulgară, și nu au promovat. 20,5% au obținut între 9 și 10.
În afară de examenul principal absolvenții bulgari trebuie să aleagă încă o disciplină. În lista preferințelor pe primul loc s-a aflat georgafia, urmată de biologia și istoria.
Cei care se prezintă la bac pot folosi notele obținute pentru a deveni studenți în unele universități, fără examen de admitere. Bulgaria este poate sigură țara europeană în care și cei care au note slabe la bac pot deveni studenți, cu condiția ca se vor prezenta cu succes la sesiunea din toamnă.
În privința rezultatelor, la o primă vedere situația pare mult mai bună în comparație cu cea din România. În realitate nu este tocmai așa. Aici rezultatele slabe la bac sunt privite drept un indiciu pentru pregătirea profesională a profesorilor și pot duce la tăierea suplimentului la salariu. Scade și ratingul „de școală”. Aceasta este explicația de ce printre primele 10 licee cele mai bune se află un singur liceu privat. Între altele media la literatură în aceste licee variază de la 9,4 la 9,8.
Cu toate rezultatele mai bune numărul elevilor care scriu cu greșeli gramaticale a crescut de la 38% în 2010 la 43. Din ministerul invățământului au explicat aceasta contradicție prin faptul că elevii au scris mai mult.
Suedezii pariază pe testele naţionale
Elevii suedezi nu cunosc stresul ori scandalurile bacalaureatului pentru că în Suedia acest examen pur şi simplu nu există. Verificările în sistemul de învăţământ suedez se fac nu la sfârşitul ci de-a lungul anilor de scoala prin teste. Însă, dacă timp de câţiva ani nu prea ţi-a plăcut să înveţi şi deodata , la sfârşit, te-ai trezit la realitate, mai ai totuşi o şansă: Testul Naţional.
Notele obţinute se transformă în puncte care se adună şi îi dau sau nu elevului acces la un liceu ori la o universitate. Sunt facultăţi, precum cea de medicină, la care nici nu are rost să te gândeşti, dacă nu ai note maxime în liceu.
Însă, dacă timp de câţiva ani nu prea ţi-a plăcut să înveţi şi deodata , la sfârşit, te-ai trezit la realitate, mai ai totuşi o şansă: Testul Naţional. Acesta cuprinde examene la câteva materii considerate importante, iar engleza se numără permanent printre ele. Dacă reuşeşti să obţii acolo un rezultat mai bun decât în liceu, există posibilitatea ca facultăţi care până atunci nu te băgau în seamă să înceapă să fie interesate de tine.
Iar bacalaureatul nu e singura deosebire dintre sistemele românesc şi suedez. Până în clasa a 7ª inclusiv, în Suedia nu se dau nici un fel de note. În schimb, profesorii sunt obligaţi să scrie cam o dată pe semestru o caracterizare a fiecărui elev. Prin grija dirigintelui, aceasta ajunge la părinţi.
Primele note apar în clasa a 8ª şi sunt, de fapt, calificative: deosebit de bine, foarte bine şi bine. Dacă elevul nu se încadrează la vreuna dintre aceste categorii, el nu primeşte nota. I se acordă în schimb ajutor iar părinţii sunt informaţi.
Însă acest sistem este departe de a fi perfect şi este chiar pe cale să fie modificat în anumite puncte. Un studiu suedez realizat anul trecut a arătat că educaţia din această ţară este cea mai puţin performantă din Europa. Motivaţia nu există aproape deloc în şcoli, singurul lucru care îl poate determina pe un elev să înveţe este dorinţa de a o face, respectul elevilor vis a vis de profesori este foarte scăzut, iar la facultate sunt puţini cei care doresc să ajungă. Atâta vreme cât un mecanic auto câştigă adesea mai bine decât un economist, tinerii nu găsesc rostul continuării studiilor.
Asta a condus la o criză de specialişti în mai multe domenii. Aşa că Suedia investeşte masiv pentru aducerea acestora din străinătate. Un pariu câştigat s-ar spune dacă vedem că economia ţării se simte actualmente mult mai bine decât majoritatea economiilor din restul statelor Uniunii Europene.
Belgia nu crede în diplomele de Bacalaureat
Dezbaterea este recurentă în Belgia, unde “bacalaureatul” nu există şi poate că el ar trebui introdus. Există doar un aşa numit « mini bacalaureat », susţinut la 12 ani, la sfârşitul şcolii primare şi care se numeşte « Certificat de studii de bază ». Acesta le permite elevilor să fie admişi la un liceu sau altul, în funcţie de media obţinută şi de preferinţele prealabil exprimate.
Dezbaterea este recurentă în Belgia, unde “bacalaureatul” nu există şi poate că el ar trebui introdus. Există doar un aşa numit « mini bacalaureat », susţinut la 12 ani, la sfârşitul şcolii primare şi care se numeşte « Certificat de studii de bază ». Acesta le permite elevilor să fie admişi la un liceu sau altul, în funcţie de media obţinută şi de preferinţele prealabil exprimate.
Majoritatea elevilor trec cu bine acest mini bacalaureat, care anul acesta a fost absolvit în proporţie de 95%. Studiile secundare, care încep prin urmare la 12 ani şi se termină la 16 sau 18 ani, sunt încununate cu un simplu certificat de studii secundare.
Cei care renunţă la şcoala la 16 ani pot trece la 18 ani un examen în faţa unui « Juriu Central » pentru a obţine certificatul de studii secundare de şase ani. Examenul este compus din probe la franceză sau flamandă, matematică, istorie şi geografie.
Învăţământul belgian prevede ca, din al treilea an de studii secundare, tinerii să opteze pentru o disciplină tehnică sau artistică. În acest fel, la 18 ani tinerii belgieni obţin un certificat de sfârşit de studii secundare cu menţiunea « artă » sau « tehnic ».
Acesta le dă posibilitatea să se înscrie în învăţământul superior, unde nu există examene de intrare, ci doar o taxă anuală de plătit. Încercarea de a organiza un examen de admitere la Facultatea de Medicina s-a soldat cu un eşec.
După primul an de facultate, numit « prima candidatuă », se face o departajare, în sensul în care, statistic vorbind, 70% dintre studenţi eşuează. Ei fie schimbă apoi orientarea, fie abandonează studiile superioare. Tendinţa a fost observată independent de orientarea studiilor, fie ele tehnice, literare, artistice sau medicale.
Sistemul belgian recunoaşte, în marea lor majoritate, diplomele de bacalaureat obţinute în altă ţară, care permit accesul în învăţământul universitar belgian.
Certificatul de studii superioare belgian nu este însă recunoscut în străinătate. Tinerii belgieni care doresc să urmeze studii superioare în Franţa sau în Marea Britanie fac de obicei ultimii ani de liceu în aceste ţări.
Bacalaureatul în Ungaria
La examenele de bacaulaureat, desfăşurate în diferite etape în lunile mai-iunie, s-au prezentat în acest an 141 de mii de elevi ai şcolilor medii. Elevii, pe baza alegerii lor, au dat examen la 192 de discipline în cadrul bacalaureatului de nivel mediu și la 57 de discipline în cadrul bacalaureatului de nivel superior.
Nivelul bacalaureatului est decisiv în privința punctelor ce se pot strânge pentru admiterea în diferitele instituții ale învățământului superior. Examen de admitere nu mai există, universitățile și școlile superioare își recrutează studenții în funcție de de numărul de puncte strânse de aceștia în cursul studiilor lor lor medii.
Punctele se colectează pe baza rezultatelor la examenul de bacalaureat, a notelor din ultimii doi ani în școala medie și a examenelor la una sau mai multe limbi străine. Admiterile se fac în ordinea descrescătoare a punctelor colectate, existând totuși un barem minim. În acest an în învățământul superior există 53 450 de locuri finanțate de stat și un număr variabil de locuri cu plată.
Examenele de bacalaureat, exceptănd câteva cazuri dispersate, în general se desfășoară în ordine. În orice caz opinia publică nu are cunoștință de fenomene de fraudă masive, e drept, nici de vreun control strict al condițiilor de examen efectuat central, de vreo instanță independentă.
