Planificare calendaristica matematica clasa pregatitoare
Model de planificare calendaristica la disciplina Matematica si Explorarea mediului
Planificare
calendaristică
Nr.crt
|
Unitatea de
învăţare
|
Comp. specif.
|
Conţinuturi
vizate
|
Nr.ore
|
Săpt
|
Obs.
|
||||
SEMESTRUL I
|
||||||||||
1.
|
De
la grădiniţă la şcoală…
|
2.2; 5.1;
|
Evaluare iniţială - probe care vizează
evidenţierea achiziţiilo dobândite în grădiniţă.
Constituire de multimi pe baza insusirilor
cunoscute si asezarea acestora in diferite pozitii spatiale.
Numeratia in limitele 1-10.
Operatii simple de adunare si scadere cu o
unitate.
Forme geometrice- recunoastere, denumire,
construire, desen.
|
12
|
1-3
|
|||||
2.
|
Conceptul
de mulţime
|
Constituire de multimi dupa criterii (forma, marime,
culoare).
Operatii de triere, clasificare, ordonare ,
seriere a obiectelor dupa dimensiuni (lungime, inaltime, latime, grosime).
Adăugarea
şi extragerea de elemente dintr-o mulţime de obiecte, fiecare operaţie fiind
însoţită de numărarea obiectelor
Compunerea/descompunerea
unor mulţimi având drept cardinal un număr de elemente mai mic decât 10
Adăugarea/extragerea
de elemente dintr-o mulţime dată, pentru aobţine mulţimi cardinal echivalente
(două mulţimi care nu au acelaşi număr de elemente să devină „cu tot atâtea
elemente”)
|
12
|
4-6
|
||||||
3.
|
Poziţii
şi relaţii spaţiale
|
1.1; 1.2; 1.3;
1.4
|
Sesizarea si denumirea
corecta a pozitiilor spatiale:
aproape/departe; -interior/exterior; -in fata/in
spate/
intre
/stanga/ dreapta / deasupra/dedesubt vertical/orizontal/oblic.
Jocuri de
poziţionare a obiectelor în spaţiu, în raport cu alte obiecte precizate
Recunoaşterea
şi numirea poziţiei pe care o ocupă diverse obiecte în spaţiu în raport cu
alte obiecte precizate.
Jocuri de
identificare a obiectelor din realitatea imediată sau din imagini, în funcţie
de poziţia pe care o au relativ la un reper.
Prezentarea
propriei persoane în funcţie de poziţia din clasă şi prin raportarea la
ceilalţi colegi.
Utilizarea
unui program simplu de calculator pentru vizualizarea unor deplasări în plan
(în cazul în care există resursele materiale respective).
|
12
|
7-9
|
|||||
3.
|
Figuri
şi corpuri geometrice
|
2.1; 5.1
|
Sesizarea celor 4 atribute, clasificarea
pieselor in functie de acestea si reprezentarea lor prin desen.
Stabilirea apartenentei/ nonapartenentei unei
piese la o multime, folosind conjunctia, disjunctia, negatia, deductia logica.
Numirea
formelor geometrice (pătrat, triunghi, dreptunghi, cerc)
Reproducerea,
prin desen, a formelor geometrice plane (pătrat, triunghi, dreptunghi, cerc)
cu ajutorul unor şabloane sau cu mâna liberă pe foaie cu pătrăţele
Folosirea
formelor geometrice (pătrat, triunghi, dreptunghi, cerc) în realizarea unor
desene (casă, robot, vapor etc.) pe foaie velină sau cu pătrăţele
Recunoaşterea
obiectelor care au formă de cub sau sferă în mediul înconjurător şi în
materiale tipărite
Recunoaşterea
Soarelui, a Lunii şi a Pământului folosind imagini sau modele.
|
8
|
10-11
|
|||||
4.
|
Unităţi
de măsură
|
6.1; 6.2; 6.3
|
Alegerea
potrivită a unor unităţi neconvenţionale (palma, creionul etc.) pentru
măsurarea lungimii
Precizarea
dimensiunii unui obiect cu ajutorul unor unităţi de măsură neconvenţionale
-
exerciţii-joc de comparare a unor lungimi
-
ordonarea unor obiecte după lungime, comparări succesive şi exprimarea
rezultatelor
Colorarea
selectivă a elementelor unui desen, pe baza unui criteriu precizat
Completarea
unui desen prin realizarea unui element asemănător cu unul dat, dar mai
lung/mai scurt; mai înalt/mai scund
Estimarea
unor lungimi pe baza unor unităţi neconvenţionale date.
Marcarea
unei săptămâni pe calendar
Ordonarea
cronologică a anotimpurilor/zilelor săptămânii
Realizarea
unui orar săptămânal, cu ajutorul desenelor şi simbolurilor
Aşezarea
unor imagini în ordinea derulării evenimentelor dintr-o zi
Plasarea
unui eveniment în timp, utilizând repere cronologice (ieri, azi, mâine)
Jocuri
de utilizare a banilo; confecţionarea „banilor” necesari pentru o
activitate-joc
Recunoaşterea
bancnotelor de 1 leu, 5 lei, 10 lei
Jocuri
de gestionare a unui mic buget.
|
8
|
12-13
|
|||||
4.
|
Recapitulare
semestrială
|
toate
|
Constituire de multimi dupa 1-4 crirerii
Compararea multimilor prin formare de perechi si sesezarea diferentei
cantitative
Recunoasterea, descrierea formelor geometrice si constituirea de multimi
dupa 1-4 criterii, considerate simultan
Aprecierea trecerii timpului pe baza citirii ceasului.
|
4
|
14
|
|||||
SEMESTRUL al
II-lea
|
||||||||||
5.
|
Numerele
de la 0 la 10
|
1.1; 1.2; 1.3;
1.4
|
Numărarea
elementelor unei mulţimi, pentru evidenţierea faptului că numărul de elemente
ale acesteia este dat de ultimul număr din succesiunea 1, 2,…x, unde x <
10
Reprezentarea
numerelor de la 1 la 10 cu ajutorul unor obiecte - jetoane, sau semne
Numărarea
înainte şi înapoi, în variante complete sau de la un punct al seriei, din 1
în 1, cu/fără manipularea obiectelor
Explorarea
mediului înconjurător pentru a identifica şi număra fiinţe şi lucruri.
Recunoaşterea
cifrelor de la 0 la 9, ca simboluri convenţionale ale numerelor mai mici
decât 10
Construirea
unor mulţimi de obiecte având drept cardinal un număr natural corespunzător
unei cifre date.
Compararea
grupurilor de obiecte (bile, beţişoare, puncte etc.) prin figurarea lor unele
sub altele, încercuirea părţilor comune ale grupurilor, punerea în
corespondenţă 1 la 1 a elementelor grupurilor.
Ordonarea unor
numere date.
Identificarea
„vecinilor” unui număr oarecare.
Adăugarea
şi extragerea de elemente dintr-o mulţime de obiecte,
fiecare
operaţie fiind însoţită de numărarea obiectelor
Compunerea/descompunerea
unor mulţimi având drept cardinal un număr de elemente mai mic decât 10
Adăugarea/extragerea
de elemente dintr-o mulţime dată, pentru a
obţine
mulţimi cardinal echivalente (două mulţimi care nu au acelaşi număr de
elemente să devină „cu tot atâtea elemente”)
|
16
|
1-4
|
|||||
6.
|
Adunări
şi scăderi în concentrul 0-10 ( I )
|
3.1; 5.2;
|
Jocuri
de rol care necesită gruparea/regruparea de obiecte şi relaţia întreg-parte.
Transformarea
unei probleme de adunare în problemă de scădere şi invers
Transformarea
unei probleme prin extinderea/reducerea numărului de operaţii
Crearea
unor probleme simple după imagini date.
Rezolvarea
de probleme în care numerele sunt date obiectual sau
figurate
prin semne simple: puncte, cerculeţe, linii etc.
Identificarea
situaţiilor contextuale care impun rezolvarea unor
probleme
prin adunare/scădere: am primit, a adus, au venit, au urcat, a spart, a dat,
pleacă, zboară, s-au ofilit, au coborât etc. şi asocierea lor cu operaţia
corespunzătoare
|
10
10
|
5-9
|
|||||
Adunări
şi scăderi 0-10 (II)
|
Folosirea
unor reprezentări simbolice simple pentru a reda înţelegerea enunţului unei
probleme
Rezolvarea
unor probleme cu sprijin în imagini date
Recunoaşterea reprezentării prin desen
a rezolvării unei probleme
|
|||||||||
7.
|
Corpul
omenesc
|
3.2; 3.3
|
Identificarea
consecinţelor unor acţiuni asupra propriului corp
Jocuri de
mişcare pentru evidenţierea forţelor şi a efectelor acestora
(deformarea/ruperea/spargerea/întinderea).
Vizionarea
unor filme/prezentări pentru identificarea efectelor pozitive/negative ale
unor alimente, a necesităţii hranei pentru creştere şi dezvoltare etc.
|
12
|
10-12
|
|||||
8.
|
Plante
şi animale
|
3.2; 4.1; 4.2
|
Observarea unor modificări apărute în viaţa
omului, animalelor, plantelor în funcţie de anotimp
Observarea părţilor componente ale vieţuitoarelor
(plante, animale) pentru identificarea structurii lor comune
Numărarea florilor/frunzelor unei plante care apar
în interval de o săptămână în scopul evidenţierii creşterii acesteia
Urmărirea creşterii unei plantule ţinând sub
observaţie unul dintre factorii care întreţin viaţa.
|
12
|
13-15
|
|||||
9.
|
Lumea
înconjurătoare
|
4.1; 4.2
|
Jocuri
de tipul: „Ce anotimp este?” pentru recunoaşterea fenomenelor naturii în
situaţii reale sau în imagini (ploaie, ninsoare, vânt etc.)
Diferenţierea
anotimpurilor, două câte două, în funcţie de
caracteristicile
specifice observate
Completarea
unui calendar pe o săptămână cu starea vremii.
Compararea fotografiilor personale cu acelea ale
părinţilor în scopul identificării asemănărilor (transmiterea moştenirii
genetice de la generaţie la generaţie)
Enumerarea unor aparate electrocasnice,
electronice care
funcţionează cu ajutorul electricităţii
Identificarea activităţilor zilnice în care
intervine electricitatea.
Identificarea unor surse de electricitate
(baterii, acumulatori) care asigură funcţionarea unor obiecte.
Utilizarea jucăriilor muzicale pentru producerea
sunetelor
(identificarea relaţiei vibraţie – sunet).
|
12
|
16-18
|
|||||
10.
|
Recapitulare
finală
|
toate
|
Numărare ,
ordonare, comparare în intervalul 0-10, rezolvare de probleme după imagini.
Utilizarea
terminologiei specific.
Corpul
omenesc - părţi componente şi rolul lor;
Elemente
intuitive privind: Procese ale Pământului, Universul, Producerea sunetelor.
|
8
|
19-20
|
|||||
