Anul scolar

Structura anului scolar 2012-2013. Cand incepe scoala, programul vacantelor si examenelor

Ministerul Educatiei a stabilit structura anului scolar urmator. Aceasta a fost publicata deja in Monitorul Oficial, sub forma unui ordin de ministru.

Anul scolar 2012-2013 va avea 36 de saptamani de cursuri. Ca in fiecare an, clasele terminale au un alt regim, elevii acestora incheind cursurile mai devreme.

Structura Semestrul I 2012-2013

- Cursuri intre 10 septembrie 2012 si 21 decembrie 2013
- Vacanta pentru invatamantul primar si cel prescolar intre 29 octombrie – 4 noiembrie 2012
- Vacanta de iarna intre 22 decembrie 2012 si 13 ianuarie 2013

1. Ce să mai citim?

2. Povestea Lustragiului

3. Noile vaccinuri  

4. Nanotehnologia în evoluție

5. Primarul care nu frură

6. Duda a pus mâna pe Casa Regală

7. Nu poti multiplica bogatia divizand-o !  

Calculul pensiei militare  PENSII MILITARE DE STAT

Structura Semestrul al II-lea  2012-2013

- Cursuri intre 14 ianuarie 2013 si 5 aprilie 2013
- Vacanta de primavara intre 6 aprilie 2013 si 21 aprilie 2013
- Cursuri intre 22 aprilie 2013 si 21 iunie 2013
- Vacanta de vara intre 22 iunie 2013 si 8 septembrie 2013

* Saptamana 1-5 aprilie 2013 din semestrul al doilea este saptamana dedicata activitatilor extracurriculare si extrascolare, in cadrul programului numit „Scoala altfel”, avand un orar specific.

* Tezele din semestrul I al anului scolar 2012-2013 se sustin, de regula, pana la data de 30 noiembrie 2012.

* Tezele din semestrul al II-lea al anului scolar 2012-2013 se sustin, de regula, pana la data de 25 mai 2013.

Cursurile claselor a VIII-a se incheie la data de 14 iunie 2013:

- pentru clasa a VIII-a durata cursurilor este de 35 de saptamani, o saptamana fiind dedicata desfasurarii evaluarii nationale.

- pentru clasele din invatamantul liceal – filiera tehnologica, cu exceptia claselor terminale, durata cursurilor este cea stabilita prin planurile-cadru de invatamant in vigoare;

- pentru clasele din invatamantul profesional cu durata de 2 ani, durata cursurilor este cea stabilita prin planurile-cadru de invatamant in vigoare;

- pentru invatamantul special – clasele a IX-a – a XI-a, ciclul inferior al liceului, filiera tehnologica, durata cursurilor este de 37 de saptamani, insumand 182 de zile;

Cursurile claselor terminale (XII-a si a XIII-a) se incheie la data de 31 mai 2013:

- pentru clasele terminale din invatamantul liceal, durata cursurilor este de 33 de saptamani, 4 saptamani fiind dedicate desfasurarii examenului national de Bacalaureat.  http://stirileprotv.ro

Comasarea Scolilor - Prostia Nationala

Profesorii nu trebuie sa raspunda la subiescte ! 
Fiecare profesor este specializat pe o anumita ramura , adica proful de fizica nu stie pre multa istorie sau chimie , iar prful de romana stie bine materia sa . 
Toata lumea face caz despre evaluarea anuala a profesorilor , dar restul categoriilor profesionale nu au evaluare anuala si nu dardaie pentru postul lor asa cum este la profesori . 
Putregaiul din invatamant se afla la varf , in minister , unde sunt tot felul de chiulangii cu pile si multi incompetenti , niste complexati ,posturi obtinute pe sex , spaga si pile , minister condus de ministri asijderea . 
De ce zic tot felul de complexati , pentru ca in nemernicia lor , cand vin pe functia respectiva , vor sa schimbe totul , sa vada lumea inteligenta si desteptaciune precara . 
Si astfel de fiacare data se schimba totul din prost in mai prost si nimeni nu mai stie cum va fi , iar elevii sunt derutati si afectati , singurii care sufera . 
A fost un subiect dat de catre un tembel , despre analiza partii de vorbire , iar parintii elevilor au venit cu precizari pertinente , incat ministerul a dispus revizuirea lucrarilor elevilor si implicit a notelor . 
Si totusi acel/acei tembei care au conceput asemnea subiecte nu au fost inlaturati din sistem . Asa ca putregaiul este intotdeauna la varf !


35% de elevi au picat la Evalurea Nationala, daca nu au fost in stare sa ia note peste 5 acum nu cred ca o sa ii intereseze prea mult viitorul, deci tragem concluzia ca "Viitorul NU suna bine ! " .
Reprezentantii Ministerului spun ca unul dintre motivele care au dus la acest dezastru ar fi comasarea scolilor cu elevi putini.
Potrivit ministrului Educatiei, 8% dintre candidatii de la evaluarea de anul acesta au avut medii intre 5,00 si 5,50, 8,1% - intre 5.50 si 6,00, iar 7,8% - intre 6,00 si 6,50. Ponderea celor cu medii mari este considerabil mai mica, respectiv 5,3% - cu medii intre 9,00 si 9,50, 3,8% - intre 9,50 si 10 si doar 0,2% cu media 10, a mai precizat Andronescu.
Oricum ei stau ceva mai bine momentan decat cei care nu au luat Bacalaureatul care daca isi doresc acea diploma trebuie sa repete examenul , nu intra din oficiu mai departe.










Si totusi pentru rezultatele de la BAC "tovarasa" Andronescu a inceput sa gaseasca solutii precum : inchiderea liceelor si diferentierea examenelor, in loc sa se gandeasca la investitii cu cap in invatamant incat sa ai profesori mai buni care sa isi dea interesul nu toate cazaturile care daca ii pui sa dea BAC-ul nu au sanse. Daca profesorii care ar trebui sa ajute elevii nu sunt in stare sa raspunda la subiecte atunci ce pretentie aveti de la elevi ?
Se spune ca au picat atatia pentru ca nu se mai copiaza ... Aiurea, se copiaza la greu, doar ca acum copiaza doar cei care isi permit. Pana si Laura Andresan a luat BAC-ul . Am mai comentat cum se poate copiat mai nou in articole precedente asa ca nu mai repet, e clar insa ca nu o sa se ajunga nicaieri prea curand cu gandirea asta tampita. E adevarat ca nici elevii nu invata, insa nici multi profesori nu sunt capabili sau pur si simplu nu isi dau interesul pentru ca nu au de ce, iar ministerul este egal cu 0 la solutii care sa si fie bune .
 La nivel national, pomovabilitatea la sesiunea din iunie-iulie a examenului de bacalaureat de anul acesta este de 43,04% inainte de solutionarea contestatiilor, cu 1,43% mai mica fata de 2011.

Noul bacalaureat ar presupune introducerea de probe scrise diferentiate in functie de profil si filiera.
    

Aproape o treime din note, modificate in urma contestatiilor la bacalaureat, in judetul Suceava

Aproape 600 de note s-au modificat in urma solutionarii celor 1.709 contestatii depuse de candidatii la bacalaureat din judetul Suceava, mare parte dintre acestea, respectiv 482, crescand dupa recorectarea lucrarilor.

Potrivit purtatorului de cuvant al Inspectoratului Scolar Judetean Suceava, Laura Hacman, 1.709 lucrari au fost reevaluate in etapa de contestatii a examenului de bacalaureat, iar in urma recorecarii 1.118 note au ramas nemodificate, in timp ce 109 note au fost modificate prin scadere, iar 482 au fost modificate prin crestere.


Hacman a precizat ca 91 de note sub 5 au fost reevaluate peste 5, iar patru note peste 5 au fost reevaluate sub 5.


Statistica finala pe intregul judet Suceava privind rezultatele la bacalaureat va fi facuta publica in cursul zilei, dupa introducera datelor in sistemul informatic, a precizat sursa citata.


In judetul Suceava au fost depuse 1.709 contestatii, din care, cele mai multe, 551, au fost la limba romana si 401 la matematica T2.


Conform Inspectoratului Scolar Judetean Suceava, au mai fost depuse 180 de contestatii la matematica T1, 122 la istorie, 120 la biologie vegetala T1, 85 la anatomie si fiziologie, 23 la chimie anorganica T2, nivel I, 3 la chimie anorganica R2 nivel II, 132 la geografie, 39 la fizica, 10 la informatica T1 și 12 la Informatica T2, 11 la logica, cate 6 la chimie organica T1 și T2, patru la economie si doua la filosofie, iar la psihologie si sociologie cate o contestatie.

Promovabilitatea la examenul de bacalaureat in judetul Suceava era de 46,98 la suta inainte de solutionarea contestatiilor, cu aproape 20 de puncte procentuale mai putin fata de anul trecut.

Astfel, numarul candidatilor care au promovat acest examen a fost de 3.010, iar dintre acestia 892 au obtinut medii intre 6.00 si 6.99, alti 896 au obtinut medii intre 7.00 si 7.99, un numar de 778 de candidati au luat medii intre 8.00 si 8.99, alti 440 au luat note intre 9.00 si 9.99, in timp ce doar patru candidati au obtinut media 10. Un numar de 3.023 de candidati au obtinut note sub 5.00, iar 371 de candidati au luate note intre 5.00 si 5.99.

Dimitrie Bolintineanu - Muma Lui Ştefan Cel Mare

I

Pe o stânca neagra, într-un vechi castel, 

Unde cura-n poale un râu mititel, 

Plânge si suspina tânara domnita, 

Dulce si suava ca o garofita;

Caci în batalie sotul ei dorit

A plecat cu oastea si n-a mai venit.

Ochii sai albastri ard în lacrimele

Cum lucesc în roua doua viorele;

Buclele-i de aur cad pe albu-i sân, 

Rozele si crinii pe fata-i se-ngân.

Însa doamna soacra lânga ea vegheaza

Si cu dulci cuvinte o îmbarbateaza.

II

Un orologiu suna noaptea jumatate.

În castel în poarta oare cine bate?

- "Eu sunt, buna maica, fiul tau dorit;

Eu, si de la oaste ma întorc ranit.

Soarta noastra fuse cruda asta data:

Mica mea ostire fuge sfaramata.

Dar deschideti poarta... Turcii ma-nconjor...

Vântul sufla rece... Ranile ma dor!"

Tânara domnita la fereastra sare.

- "Ce faci tu, copila?" zice doamna mare.

Apoi ea la poarta atunci a iesit

Si-n tacerea noptii astfel i-a vorbit:

- "Ce spui, tu, straine? Stefan e departe;

Bratul sau prin taberi mii de morti împarte.

Eu sunt a sa muma; el e fiul meu;

De esti tu acela, nu-ti sunt muma eu!

Însa daca cerul, vrând sa-ngreuieze

Anii vietii mele si sa ma-ntristeze, 

Nobilul tau suflet astfel l-a schimbat;

Daca tu esti Stefan cu adevarat, 

Apoi tu aice fara biruinta

Nu poti ca sa intri cu a mea vointa.

Du-te la ostire! Pentru tara mori!

Si-ti va fi mormântul coronat cu flori!"

III

Stefan se întoarce si din cornu-i suna;

Oastea lui zdrobita de prin vai aduna.

Lupta iar începe... Dusmanii zdrobiti

Cad ca niste spice, de securi loviti. 

Dimitrie Bolintineanu

1.    Robot pe Marte

2.   Ce să mai citim?

3. Ce să mai citim?

4. Tatăl fondator al Uniunii Europene.            

5. Colonizarea de pe Marte !

6.   Ne pregătim pentru Marte

7. Colonizarea Marte poate determina umanitatea să-și modifice ADN-ul ?

8. Cine mai urăște să poarte mască?

Cititul influenteaza Evolutia Noastra

Descopera cât de important este cititul si cum influenteaza el, evolutia noastra

Cititul este o calitate nativa, naturala.

Oamenii nu sunt singurii care citesc. Multe creaturi, plante, învata cum sa citeasca mediul pentru a afla daca sunt sau nu în pericol, ce trebuie sa manânce, când vine timpul sa doarma sau cum trebuie sa reactioneze când se schimba anotimpurile.

Ionut, crezi ca a învatat cineva ursul sa hiberneze sau copacii cum trebuie sa se pregateasca de iarna?

 Cititul este un proces vizual.

Înca din primele luni ale existentei tale ai privit chipul parintilor tai, obiectele din jur si ai început sa descifrezi:CITIND.

O data cu trecerea timpului, ai învatat ca fiecare imagine are asociata un sunet.

Vorbirea, una dintre cele mai importante si flexibile capacitati umane, este o facultate deosebita, care iti da posibilitatea sa comunicicu alte persoane prin limbaj. Fiecare limba are doua elemente principale. Primul este un set de simboluri care desemneaza lucruri pe care le cunosti si le intelegi; aceste simboluri, vorbite sau scrise, sunt cuvintele sau vocabularul. Al doilea element al limbii este gramatica. Aceasta cuprinde o serie de reguli prin care cuvintele separate sunt combinate în fraze sau propozitii ce exprima relatii precise între obiecte si evenimente, sau care transmit semnificatii noi, mai complexe. Propozitia simpla : Cartea este pe birou, are un înteles diferit de cel al propozitiei: Biroul este pe carte. Desi cuvintele sunt identice, diferentele de ordin gramatical modifica felul în care sunt întelese.

"Când vreau sa comunic ceva unei persoane traduc ceea ce simt în cuvinte".

Albert Einstein

Modalitatea prin care ai învatat sa scrii si sa citesti a fost personala, si s-a realizat înainte sau dupa ce ai intrat la scoala.

Ionut este important sa îti aduci aminte cum ai învatat sacitesti si daca procesul în sine a fost schimbat sau modificat pâna acum.

CITIT = Vezi un element (simbol) îi asociezi un sunet si îl traduci automat într-o idee sau imagine. Acest proces pâna la întelegere se realizeaza foarte rapid, se pare ca mai rapid decât viteza luminii.

Cu alte cuvinte:

Te uiti - Vezi - Auzi - Întelegi

Informatia circula astfel:

Ochi - Corzi Vocale - Creier

 În scoala ai fost conditionat(ă) sa citesti cu voce tare pentru a putea fi corectat(ă) atunci când greseai. Acest lucru implica vizualizarea unui singur cuvânt si binenteles te opreai în momentul în care greseai pronuntarea lui.

Foarte bine pâna aici.

Numai ca o data ajuns acasa si dornic(ă) sa citesti singur(ă) ai procedat la fel. Citeai în gând cu voce tare, sau mai bine spus: citeai cu o voce interioara.

Ionut acum, care este modalitatea prin care citesti?

Gândeste-te cum ai citit pâna acum. Pentru fiecare cuvânt folosesti un sunet pe care îl auzi în minte?

 Sa recapitulam:

Cititul este:  însotit de o voce interioara, tendinta de a pronunta cuvintele pe care le vezi.   executat de la stânga la dreapta, cuvânt cu cuvânt, linie cu linie pâna la sfârsitul paginii. Apoi se continua pe urmatoarele pagini în acelasi mod.

Sa analizam fiecare proces în parte:

Ochi - Corzi vocale - Creier

Te uiti - Vezi - Auzi - Intelegi

  Procesul de vizualizare.

Alege o fraza pe care vreau sa o vizualizezi cât poti de repede. Nu este nevoie sa intelegi nimic, important este sa vezi cât de repede o poti vizualiza.

Sunt sigur ca nu ti-a trebuit mai mult de o secunda. Cu alte cuvinte ai abilitatea de a vizualiza foarte rapid.

  Procesul în care auzi cuvintele în minte.

Este procesul care da ritm cititului. În acest mod nu poti citi decât cu maxim 800-900 cuvinte/minut.

Aceasta performanta o poti obtine într-un timp foarte scurt prin exercitii simple, pe care le vei primi în urmatoarele lectii. Exercitii care te vor ajuta sa citesti si sa intelegi mai multe cuvinte o data.

  

Dar daca vrei mai mult

Ochi - Creier Si atunci te gândesti: Daca ar exista o posibilitate prin care sa elimin total acest proces, cititul ar deveni aventura. Gandeste-te ce ar însemna sa vizualizezi un rand intreg (aproximativ 10-12 cuvinte) într-o secunda si sa întelegi tot sau chiar mai mult, poti ajunge sa intelegi informatiile dupa o pagina întreaga dintr-o singura vizualizare. Astfel de performante le poti atinge practicând o perioada mai lunga de timp. Vei afla cum, în lectiile urmatoare.

  Procesul de intelegere.

Este conditionat de celelalte doua. Dar asta nu înseamna ca trebuie neaparat sa auzi cuvintele în minte pentru a le întelege.

Convinge-te acum.

Pentru a reusi acest lucru foarte simplu, înlocuieste sunetele. În timp ce citesti vreau sa numeri în minte de la 1 la 10.

La început vei avea un ritm foarte încet pentru ca este nevoie de antrenament, dar o data ce ai scapat de aceasta tendinta de a citi cu voce interioara vei descoperi noi limite in activitatea pentru citit.

S-a demonstrat ca nu coneaezta in ce oirdne snut arajante lietrele itnr-un cuavnt, imptroant etse ca prmia si ulitma sa fie la loucl lor, iar resutl potae sa fie o vazra tolata. Crereiul are capciatatea de a integele.

Acest curs îti dezvolta 2 abilitati:

  cum sa citesti si sa intelegi mai repede.

  si cum sa îti amintesti mai mult.

de Vlad Ciocan

LA EXAMENE - tehnica studiului

CUM SĂ NE COMPORTĂM LA EXAMENE

(După Derek Rowntree, Învaţă cum să înveţi. Introducere programată în tehnica studiului, Editura didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1980)

I. SUCCESUL LA EXAMEN presupune PREGĂTIRE

A. Este necesar să aplicaţi tehnici eficiente de învăţare pe o perioadă suficientă de lungă de timp.

B. Este necesar să recapitulaţi în mod sistematic.

1.      Începeţi acum, căci:

a.       mai târziu nu veţi avea niciodată timp destul;

b.      munca ulterioară va fi mult mai uşoară.

2.      Întocmiţi un orar pentru recapitulare:

a.       împărţind efortul de recapitulare pe fiecare subiect;

b.      abordând zilnic mai multe subiecte;

c.       rezervându-vă timp suficient pentru odihnă şi recreere.

3.      Formează-şi un grup împreună cu care să recapitulezi în mod regulat (de exemplu, trei colegi care se întâlnesc de trei ori pe săptămână):

a.       învăţaţi învăţându-i pe alţii.

4.      Pe cât posibil, păstraţi-vă sănătatea.

5.      Exersaţi-vă în a face ceea ce vă cere examenul:

a.       puneţi accentul pe aducere aminte, nu pe recunoaştere;

b.      reorganizaţi ideile cursului:

-          discutând cu alţii;

-          trecând în revistă simultan toate notiţele pentru un subiect;

-          trecând în revistă împreună subiectele corelate;

-          evaluând critic notiţele proprii;

-          rescriind notiţele;

c.       dacă este posibil, informaţi-vă cu privire la subiectele de examen din anii anteriori. Folosindu-vă de acestea:

-          întocmiţi planuri şi scheme;

-          întocmiţi răspunsuri-tip complete;

-          daţi examene simulate;

-          dar, nu încercaţi să-l ghiciţi pe examinator.

1. Ce să mai citim?

2. Povestea Lustragiului

3. Noile vaccinuri  

4. Nanotehnologia în evoluție

5. Primarul care nu frură

6. Duda a pus mâna pe Casa Regală

7. Nu poti multiplica bogatia divizand-o !  

Calculul pensiei militare  PENSII MILITARE DE STAT

C. În ajunul examenului

1.      Nu învăţaţi lucruri noi.

2.      Recapitulaţi ca de obicei şi relaxaţi-vă total.

3.      Adunaţi-vă rechizitele pentru examen.

4.      Mergeţi devreme la culcare.

II. COMPORTAREA ÎN ZIUA EXAMENULUI

A. Nu discutaţi cu alţi studenţi perspectivele examenului. Acest lucru vă poate deruta şi vă poate induce emoţii inutile.

B. Citiţi cu atenţie toată tema de examen (5 minute):

1.      Observaţi ce recomandări există pentru candidaţi?

2.      Identificaţi ce anume cere fiecare întrebare (observaţi verbele cheie).

3.      Daţi prioritate subiectelor cu punctajul cel mai mare şi celor pe care le cunoaşteţi cel mai bine.

C. Împărţiţi cu grijă timpul pentru fiecare subiect de examen.

1.      Evaluaţi timpul necesar pentru terminarea fiecărui răspuns.

2.      Repartizaţi timpul total în raport cu punctajul pentru fiecare întrebare.

3.      Rezervaţi 10-15 minute la sfârşitul examenului pentru control.

D. Faceţi un plan al răspunsurilor.

1.      Notaţi ideile principale şi detaliile importante.

2.      Introduceţi-le într-o schemă sumară.

3.      Schiţaţi toate răspunsurile înainte de a scrie vreunul (alocaţi pentru aceasta cam un sfert din timpul total pentru fiecare răspuns).

E. Fiţi atent la priorităţi.

1.      Răspundeţi mai întâi la cea mai bine cotată întrebare.

2.      Respectaţi timpul pe care vi l-aţi repartizat pentru fiecare răspuns.

3.      Concentraţi-vă asupra punctelor principale.

F. Scrieţi.

1.      Simplu, direct şi la subiect, fără divagaţii şi înflorituri inutile.

2.      Corect din punct de vedere gramatical, fără ortografie greşită.

3.      Citeţ.

G. Când aţi terminat de scris:

1.      Lăsaţi-vă timp pentru a verifica complet toate răspunsurile înainte de a preda foile de examen.

2.      Nu rămâneţi cu colegii la „comentariile post mortem“.

III. SĂ ÎNVĂŢĂM DIN EXAMENE

A. Verificând notele şi observaţiile făcute de examinator.

B. Comparând răspunsurile cu alţi studenţi.

C. Discutând performanţa cu profesorul.

D. Corectând orice greşeli ale metodei

Parti de Vorbire

SUBSTANTIVUL

Partea de vorbire flexibila, care denumeste fiinte, lucruri, fenomene ale naturii, actiuni, stari etc.

1. Felul substantivelor

A.      Dupa inteles (natura denumirii): -compuse (masa, scolar, prieten)

-proprii (Maria, Venus, Arad)

B.      Dupa alcatuire (forma): -simple (casa, Iasi, om) 21864rfu56jrc1j

-compuse (prin contopire: untdelemn)
(prin alaturare: zi-lumina)
%Atentie! 1.Substantivele simple pot fi primare (carte, perna etc.)sau derivate cu sufixe (bunatate, geamgiu, indoiala etc.)
2.Substantivele compuse sunt formate din doua sau mai multe cuvinte cu sens unitar fr864r1256jrrc
3.Se scriu cu cratima substantivele compuse dintr-un substantiv in N si unul in G (floarea-soarelui) din doua substantive legate prin prepozitie (cal-de-mare), dintr-un substantiv si un adjectiv (argint-viu), dintr-un substantiv si un verb (gura-casca)
4.Se scriu intr-un cuvant substantivele compuse in care componentele nu-si mai pastreaza individualitatea morfologica (bunavointa) G-D (bunavointei, nu bunei vointe)

5.Substantivele proprii de scriu cu majuscula, indiferent de locul pe care il ocupa in propozitie sau fraza.

2.Genul substantivelor

In limba romana substantivul are trei genuri: masculin, feminin, neutru

a.       Genul masculin pentru fiinte de sex barbatesc sau lucruri care, prin obisnuinta sunt socotite masculine(om, cal, pom)

b.       Genul feminin pentru fiinte de sex femeiesc sau lucruri considerate, prin traditie, feminine (pisica, floare, carte)

c.        Genul neutru, in general, nume de lucruri (cer, stilou, nume)

¬Substantive epicene- acele nume de animale, pasari sau insecte care au o singura forma pentru masculin si feminin (gandac, tantar, fluture, elefant etc.)
¬Substantive mobile- nume de fiinte care au o forma pentru masculin (copil, profesor) si alta pentru feminin (copila, profesoara)
¬Motiunea- procesul cu ajutorul caruia se formeaza substantivele feminine din cele masculine si/sau invers (elev/eleva, rata/ratoi etc.). Cele mai frecvente sufixe motionale sunt: feminine (-a, -ita, -easca, -ca, -oaica, -toare), masculine (-oi,
-an)

1. Ce să mai citim?

2. Povestea Lustragiului

3. Noile vaccinuri  

4. Nanotehnologia în evoluție

5. Primarul care nu frură

6. Duda a pus mâna pe Casa Regală

7. Nu poti multiplica bogatia divizand-o !  

Calculul pensiei militare  PENSII MILITARE DE STAT

3. Numarul substantivelor

Substantivele din limba romana prezinta forme de singular (elev, scoala) si de plural (elevi, scoli)

Masculin Feminin Neutru

Singular Plural Singular Plural Singular Plural
Æ/pom i/pomi a/clasa e/clase Æ/parc -uri/parcuri
u, u/codru, leu i, i codri,lei a/banca i/banci Æ/orase e/orase
e/munte i/munti e/parte i/parti u, u/lucru, tablou -uri/lucruri, tablouri
a/tata i/tati Æ/manta le/mantale u, u/cadru, curcubeu e/cadre, curcubeie
a/marfa -uri/marfuri u/studiu i/studii
e/vreme -uri/vremuri
Æ- desinenta zero

·         Alternante vocalice la radicalul substantivului in trecerea de la singular la plural: a/a (rana/rani) a/e (masa/mese) a/e (bat/bete) a/i (cuvant/cuvinte) o/oa ( covor/covoare) oa/o (comoara/comori)

·         Alternante consonantice: d/z (lada/lazi) t/t (baiat,baieti) s/s (urs/ursi) g/g (dunga/dungi) c/c (fiica/fiice) l/Æ (cal/cai) str/str ( astru/astri)

·         Substantive defective de numar:

-cu forme numai la singular (nume de materii,insusiri,stari sau ape,munti,persoane,locuri) comune (grau,var) si proprii (Siret Traian)

-cu aceeasi forma si la sigular si la plural (pui, tei, unchi, invatatoare, nume)

-cu forme numai la plural (unele nume de materii, nume de locuri, munti) comune (icre, calti) proprii (Iasi, Balcani)

·         Substantive cu forme multiple de singular (oapete/oaspe; pantece/pantec) sau de plural cu acelasi inteles (boli/boale; coli/coale) cu inteles diferit (coarne/corni/cornuri)

·         Substantive colective (a caror forma de singular are inteles de plural):

-substantive simple(primare): hoarda, herghelie, stol, turma, trib etc.
-substantive derivate: alunis, frunzis, taranime, stejaris etc.
%Atentie! Forma de plural a unor nume de materie (alamuri, dulceturi, matasuri etc) defective, in mod normal, de acest numar, are sensul; unui plural colectiv, indicand soiuri, sortimente sau bucati din materia respectiva
Declinarea substantivului
Declinarea substantivelor nearticulate sau articulate nehotarat

Declinarea substantivelor articulate hotarat

Declinarea substantivelor proprii (nume de persoane)

Declinarea substantivelor proprii nume geografice compuse
a)doua substantive in acelasi caz: N-Ac Targu-Jiu; G-D Targu-Jiului
b)doua substantive, al doilea in genitiv: N-Ac Vatra Dornei; G-D Vetrei Dornei
c)doua propozitii legate prin prepozitie: N-Ac Curtea de Arges; G-D Curtii de Arges
d)un substantiv si un adjectiv: N-Ac Valea Lunga;G-D Vaii Lungi

4.Cazurile substantivului

Nominativ (cine? ce?)
-subiect:Lui i se cuvine aceasta cinste.
-nume predicativ (intotdeauna in relatie cu un verb copulativ):Radu este un copil bun.
-apozitie(atribut apozitional):Raul Mures a iesit din matca.
Obs.Exemplele se pot construi usor daca se folosesc adverbele : adica, anume, chiar, tocmai.
Mihai [adica] nepotul meu a implinit un an.
Acuzativ
-atribut substantival prepozitional (care? ce fel de?) Apa de la munte este rece (care apa?)
Obs.Nu face greseala sa pui intrebarea: de unde?
-nume predicativ(urmeaza dupa un verb copulativ,iar substantivul e insotit de prepozitie)Florile sunt pentru mama
-complement direct (pe cine? ce?) Il intreb pe Mihai..
-complement indirect (prepozitii+ cine? ce?)Vorbim despre cazuri.
-complement de agent (de cine? de catre cine?)Intrebarea a fost pusa de Alina.
Obs.Urmeaza dupa un verb la diateza pasiva sau dupa un participiu
-complement circumstantial de loc (unde? cu sau fara prepozitii,incotro?)Vine de la padure.
-complement circumstantial de timp(cand? cu sau fara prepozitii,cat timp?)A lipsit de acasa o saptamana.
-complement circumstantial de mod(cum? cat?)Copii vin in grupuri.Alearga ca vantul.(complement circumstantial comparativ)
-complement circumstantial de cauza:Codrul clocoti de zgomot
-complement circumstantial de scop:A plecat in oras pentru cumparaturi.
Genitiv
-atribut substantival genitival(al,a,ai,ale cui?)Interventia colegei a fost salutara.
-nume predicativ(urmeaza dupa un verb copulativ si este insotit de articol genitival:al,a,ai,ale)Pamantul este al taranilor.
Obs.Substantivele in genitiv pot indeplini si alte functii sintactice saca sunt precedate de prepozitii sau locuri prepozitionale, forma articulata: asupra,contra,impotriva,inapoia,deasupra, dedesubtul,in susul, in josul,in fundul,din cauza etc.
-complement indirect:Toti s-au ridicat contra propunerii lui.
-complement circumstantial de loc:Vizitatorii se uitau in fundul pesterii
-complement circumstantial de timp:A ajuns la gara inaintea sosirii trenului
-complement circumstantial de cauza:A intarziat din cauza vremii.
-atribut substantial prepozitional:Gradina din fata casei era inundata de verdeata
Dativ
-complement indirect (cui?)Padurii ii lipseste cantecul pasarilor.
Obs.Substantivele in dativ pot indeplini si alte functii sintactice,daca sunt precedate de prepozitiile:gratie,datorita,multumita,potrivit, conform,contrar,aidoma,asemenea

-complement circumstantial de loc(dativ locativ):Stai locului copile!

-complement circumstantial de mod:A raspuns conform asteptarilor noastre

-nume predicativ:El este aidoma fratelui tau.
-atribut substantival prepozitional(care?)Interventia conform planului a condus la reusita
-atribut substantival (cui?)Preot desteptarii noastre/ Oferirea de premii olimpicilor a fost televizata (de obicei dupa infinitivul lung)

-complement indirect cu prepozitie:Am reusit datorita Ioanei

-complement circumstantial de cauza:A intarziat datorita ploii

Vocativ
-nu are functie sintactica; se desparte prin virgula de restul cuvintelor, indiferent de locul pe care-l ocupa in propozitie: Ioana,vino afara!

VERBUL

Partea de vorbire flexibila in raport cu modul, timpul, persoana si numarul, care exprima actiuni, stari sau

calitati privite ca procese in derulare

1.Clasificarile verbului
a)dupa rolul sintactic si morfologic:
-predicative: indeplinesc singure, la un mod personal, functia de predicat verbal (a citi, a merge, a vedea etc)
-copulative: leaga numele predicativ de subiect si indeplinesc la un mod personal, impreuna cu numele predicativ, rolul de predicat nominal (a fi, a deveni, a se face)
-auxiliare: ajuta la formarea modurilor si timpurilor compuse, precum si a diatezei pasive (a fi, a vrea, a avea)
b)dupa posibilitatea de a avea complement direct:
-tranzitive: care pot avea complement direct (a face, a iubi etc)
-intranzitive: care nu pot avea complement direct (a alerga, a fi, a merge etc.)
c)dupa referirea la persoana:
-personale: au forma pentru toate persoanele (a cauta, a citi etc.)
-impersonale: nu au subiect si, deobicei, au numai forma de persoana a III-a(a ploua, a ninge, a se zice etc.)
-unipersonale: de folosesc numai la persoana a III-a (a latra, a macai, a oua etc.) a trebui este unipersonal ca forma si impersonal prin continut.
2.Locutiunile verbale
Grupuri de cuvinte, care contin in mod obligatoriu un verb, cu sens unitar si cu trasaturi morfologice si sintactice

specifice verbului

Structura locutiunilor verbale:
-verb+prepozitie+substantiv:a avea de gand
-verb+interjectie:a face tusti
-verb+substantiv:paziti-va gura(pronume intre verb si substantiv)
-verb+......etc.:a o lua la sanatoasa, a-si aduce aminte

·         cele mai frecvente verbe intalnite in locutiunile verbale:a face, a da, a lua, a avea, a pune, a trage, a baga

%Atentie! O locutiune verbala se recunoaste daca:
-se poate substitui printr-un singur cuvant (a o lua la fuga=a fugi)
-intelesul unitar este altul decat sensul fiecareia dintre componente;
-exista un cuvant care, luat izolat, nu are inteles clar (a-si aduce aminte;aminte=?)
3.Diateza verbului
Categorie gramaticala specifica verbului care exprima raportul dintre subiect, verb si obiect: diatezele activa, pasiva si reflexiva 
Diateza activa: arata ca subiectul face actiunea exprimata de verb, fara a suferi consecintele acesteia; se formeaza din tema verbului de conjugat la care se adauga terminatiile modurilor si timpurilor respective;
Diateza pasiva: arata ca subiectul sufera actiunea facuta de complementul de agent (exprimat sau subinteles) ; se formeaza din participiul verbului de conjugat precedat de diateza activa a verbului auxiliar a fi; diateza pasiva au doar verbele care la diateza activa sunt tranzitive;
Diateza reflexiva: arata ca subiectul face actiunea si tot el o sufera; se formeaza din diateza activa a verbului de conjugat precedat de pronumele reflexiv in dativ sau acuzativ cu rol de marca morfologica.

4.Modurile verbului
Categoria gramaticala verbala care indica forma pe care o ia verbul pentru a arata felul cum considera vorbitorul actiunea

Modurile:-personal: daca are forme distincte pentru exprimarea persoanei;
-nepersonal: daca prezinta actiunea fara referire la persoana care o savarseste;
-predicativ: daca verbul poate indeplini functia de predicat;
-nepredicativ: daca verbul nu poate indeplini functia de predicat;

Moduri personale, predicative:
-indicativ: exprima o actiune prezentata de vorbitor ca reala,sigura (eu lucrez, tac, culeg, fug);
-conjunctiv: exprima o actiune realizabila, posibila in prezent,ireala in trecut (eu sa lucrez, sa tac, sa culeg, sa fug; eu sa fi lucrat, sa fi tacut, sa fi cules, sa fi fugit);
-conditional-optativ: exprima o actiune realizabila in functie de o conditie (eu as lucra, as tacea, as culege, as fugi);
-imperativ: exprima un ordin, un indemn, un sfat, o rugaminte (lucreaza! taci! culege! fugi!);

Modurile nepersonale, nepredicative:
-infinitiv: exprima actiunea in mod general, denumeste numele actiunii (a citi, a lucra etc.);
-gerunziu: exprima o actiune in desfasurare, fara referire precisa la momentul vorbirii (citind, lucrand etc.);
-participiu: denumeste sub forma de adjectiv actiunea suferita de un obiect(citit, vazut, citit etc.);
-supin: forma verbala omonima cu participiul, avand in plus prepozitiile de, la, pentru si sinonima cu infinitivul (de mancat, pentru citit, la cules etc.);

5.Timpurile verbale

Categorie gramaticala verbala care exprima momentul sau durata savarsirii actiunii

Timpurile indicativului
-prezent: actiune simultana cu momentul vorbirii (lucrez, tac, culeg, fug);
-imperfect: actiune trecuta, nedeterminata in momentul la care se refera vorbirea (lucram, taceam, culegeam, fugeam);
-perfecul simplu: actiune trecuta, incheiata in trecut (lucrai, tacui, culesei ,fugii);
-perfectul compus: actiune trecuta, terminata, fara a preciza momentul incheierii fata de prezent (am lucrat, am tacut, am cules, am fugit);
-mai mult ca perfectul: actiune trecuta, incheiata inaintea altei actiuni trecute (lucrasem, tacusem, culesesem, fugisem);
-viitorul: actiune ce se petrece dupa momentul vorbirii (voi lucra, voi tacea, voi culege, voi fugi);
-viitorul anterior: actiune care se va petrece in viitor si se va incheia inaintea unei alte actiuni viitoare (voi fi lucrat, voi fi tacut, voi fi cules, voi fi fugit);
Timpurile conjunctivului
-prezent: sa lucrez, sa tac, sa culeg, sa fug;
-perfect: sa fi lucrat, sa fi tacut, sa fi cules, sa fi fugit;
Timpurile conditional -optativului
-prezent: as lucra, as tacea, as culege, as fugi;
-perfect: as fi lucrat, as fi tacut, as fi cules, as fi fugit;
ÜNu uita! Imperativul, desi este mod predicativ, nu are forme decat pentru prezent.
%Atentie! Dintre modurile nepredicative doar infinitivul are forme distincte pentru timp, prezent si perfect, celelalte moduri neavand forme pentru mai multe timpuri.
6.Conjugarea verbului

Flexiunea verbului dupa diateza, mod, timp, timp, persoana si numar se numeste conjugare

ÜNu uita! Dupa terminatia infinitivului (forma de dictionar a verbelor) verbele se clasifica in patru conjugari:
Conjugarea I: verbe terminate in -a (a lucra, a canta, a visa etc.)
Conjugarea II: verbe terminate in -ea (a placea, a vedea etc.)
Conjugarea III: verbe terminate in -e (a bate, a merge, a spune etc.)
Conjugarea IV: verbe terminate in -i sau -i (a fugi, a dori, a cobori, a hotari etc.)
ÜNu uita! Conjugarea verbelor regulate la diateza reflexiva este aproape identica cu cea de la diateza activa. Paradigmele verbale sunt aceleasi, adaugandu-se in fata verbului pronumele reflexiv in dativ si acuzativ cu exceptia imperativului si gerunziului,cand pronumele sta dupa verb. Diateza reflexiva este defectiva de participiu si supin.

PRONUMELE

parte de vorbire flexibila care tine locul unui substantiv

Feluri: personal, de politete, reflexiv, de intarire, posesiv, demonstrativ, nehotarat, interogativ, relativ si negativ

Observatii:
1.Pronumele personal, de politete si reflexiv nu devin niciodata adjective
2.Pronumele de intarire, posesiv, demonstrativ, nehotarat, interogativ, relativ si negativ pot fi adjective
3.Pronumele personal, de politete, reflexiv, de intarire si posesivau forme dupa persoana
1.PRONUMELE PERSONAL
Observatii:
1.Forme neaccentuate se intalnesc doar in cazurile Ac. si D.
2.Vocativ are numai persoana a II-a: tu! voi!
3.Genitiv-numai persoana aIII-a: lui, ei, lor.
4.Persoanele I si aII-a nu au forme dupa gen : eu, tu, noi, voi
5.Pronumele dansa, dansul, dansii, dansele sunt pronume personale, nu de politete
Functii sintactice
-subiect: N: Tu ajungi primul.
-nume predicativ in: N: Fratele meu este el.

Ac: Intrebarea este pentru tine.

G: Cartea este a lui.
-atribut pronominal in: N(apozitie): Invitatul,adica el, sa pofteasca in casa.
G: Sfatul lui doveseste intelepciune.
Cartea din fata lui este a mea.
D: Copilu-i statea linistit (dativ posesiv)
-complement direct in: Ac: Te intreb si pe tine despre acest lucru.
-complement indirect in: Ac: A vorbit cu mine.
D: Lui i-am dat o carte.
G: (cu prepozitie) Napasta a cazut asupra ei.
-complement circumstantial de loc in:Ac: Merge la voi.
G: (cu prep. sau loc prep.) S-a asezat in fata lui.(ei, lor)
D: (insotit de prep. sau loc. prep. cu forma nearticulata):In fata-mi se

asezase o persoana importanta.

-complement circumstantial de mod in:Ac: A raspuns ca tine.
-complement circumstantial de cauza: G: N-a venit din pricina lui.
Situatii in care pronumele personal nu are functii sintactice:
-in V (tu! voi!)
-dativul etic: Vor sa mi-l omoare
-cand are valoare neutra: A luat-o la fuga
Da-i inainte fara grija!

2.PRONUMELE DE POLITETE

-are numai forme pentru persoanele aII-a si aIII-a

pers. aII-a: N-Ac: dumneata, dumneavoastra
G-D: dumitale
pers. aIII-a: N-Ac-G-D: dumnealui, dumneaei, dumnealor
Observatii:
-alte pronume de politete: Domnia ta (sa, lui, voastra), Maria ta(sa, lui, voastra),Inaltimea ta (sa, lui, voastra)
Excelenta ta (sa, lui, voastra).-folosite mai rar in vorbirea contemporana

-forme afective : mata, mataluta, matalica, talica, matale

-functii sintactice: aceleasi cu ale pronumelui personal( exceptii atr. pron. in D. si compl. circum. de loc in D)

3.PRONUMELE REFLEXIV

Observatii: -are forme proprii numai pentru pers. aIII-a, cazurile D si Ac
D: sie, siesi/isi, si

Ac: (pe) sine/ se

-pentru persoana I si aII-a imprumuta formele de la pronumele personale:
D: imi, iti-, ne, va (imi amintesc…)
Ac: ma, te-, ne-, va (ma gandesc…)
-formele de mai sus devin reflexive numai daca au aceeasi persoana cu verbul:
te gandesti ma framant
pers II II pers I I
Functii sintactice:
-complement direct: Ac: Te privesti in oglinda.
-complement indirect: D: Iti cumperi o carte.
Ac: Rar vorbea despre sine
-atribut pronominal: Ac: Lauda de sine ……
D: (dativ posesiv) Si-a certat copiii (copiii-si)
Mi-am aranjat cartile (cartile)
Observatii: Cand nu are functie sintactica, pronumele reflexiv se analizeaza impreuna cu verbul, fiind marca diatezei reflexive
Forma accentuata de Ac., insotita de art. hot. se substantivizeaza (Si-a soptit in sinea lui)
4.PRONUMELE SI ADJECTIVUL DE INTARIRE
Forme:
-masculin, singular: (eu) insumi fiu (m.sg)-vocala u- insumi (m.sg.)
(tu) insuti
(el) insusi
-feminin, singular: (eu) insami fiica (f.sg.)-vocala a-insami (f.sg.)
(tu) insati
(ea) insasi
-masculin, plural: (noi) insine fii (m.pl)-vocala i-insisi (m.pl.)
(voi) insiva
(ei) insisi
-feminin, plural: (noi) insene fiice (f.pl)-vocala e-insene (f.pl.)
(voi) inseva
(ele) insesi, insele
Observatii:
1.Se greseste mai ales la folosirea vocalelor u,a,i,e aflate in fata formelor: -mi, -ti, -si, -ne, -va, -le
2.Pronumele de intarire se foloseste rar in limba actuala. De cele mai multe ori, ele insotesc un pronume sau un substantiv devenind adjective de intarire, de aceea functia sintactica este de atribut adjectival.
3.Atentie la acord: Dan, Maria si Elena, ei insisi… (masculinul are prioritate)
Eu, tu si el noi insine…(persoana I are prioritate asupra celorlalte, iar persoana aII-a

asupra persoanei aIII-a)

4.Insusi poate fi inlocuit de adverbul chiar sau de alte sinonime (singur, propriu,personal,in persoana)

5.PRONUMELE SI ADJECTIVUL NEGATIV

Forme:

N-Ac: nimeni, nimenea N-Ac:nici unul,nici una, nici unii, nici unele

G-D: nimanui G-D:nici unuia, nici uneia, nici unora

nimic, nimica

-Ca adjective se intalnesc formele: nici o, nici un, nici unui, nici unei, nici unor.

-Aceleasi functii sintactice ca si celelalte pronume

Observatii:
1. Aceste pronume trebuie folosite in propozitii negative.
2.In exemplul:N-a stiut nici unul, nici altul- cuvantul subliniat este conjunctie, deci nu intra in alcatuirea unui pronume negativ.

6.PRONUMELE SI ADJECTIVUL POSESIV

-Are forme dupa persoana si dupa numarul obiectelor posedate:
ex. al meu, al tau, al sau a mea, a ta, a sa
ai nostri, ai vostri ale noastre, ale voastre
Formele se obtin cu ajutorul atricolului posesiv genitival: al, a, ai, ale
Observatie: Pronumele lui, ei, lor sunt personale, nu posesive
Functii sintactice:
-subiect: N: Ai mei au ajuns acasa.
-nume predicativ: N: Caietul acesta este al meu.
Ac: Florile sunt pentru ai mei.
-atribut pronominal Ac: Rar am vazut o privire ca a ta.
G: Sfatul alor mei mi-a fost de folos.
-complement direct: Ac: I-am vazut pe ai vostri.
-complement indirect:Ac: Se gandea la ai sai.
D: Le povestesc alor mei.
G: Toti s-au ridicat impotriva alor tai.
-complement de agent:Ac: A fost chemat de ai sai.
-compl. circum. de loc:Ac: Vin de la ai mei.
-atribut adjectival: N: Cartea ta este aici.
Ac: Locuieste pe strada mea.
D: Caietului tau ii lipseste o foaie.
G: Dorinta mamei mele e sfanta
V: o, copilul meu, fii mereu intelept!
Observatie:Pentru a afla cazul adjectivului posesiv nu se pun intrebarile al,a,ai,ale cui? ci se stabileste cazul substantivului cu care s-a acordat adjectivul, care preia genul, numarul si cazul substantivului determinat.

7.PRONUMELE SI ADJECTIVUL DEMONSTRATIV

Forme:
-de apropiere: acesta,aceasta,acestia,acestea,asta,asta,aista,aiasta, etc.
-de diferentiere: celalalt, cealalta, ceilalti,celelalte,etc.
-de departare: acela, aceea (f.sg.),aceia (m.pl.) acelea, aia, ala, etc.
-de identitate: acelasi, aceeasi, aceiasi, aceleasi
Functii sintactice: acelesi ca si la celelalte pronume, iar ca adjectiv una singura: atribut adjectival
Observatii: 1.“Acela” are si o forma mai redusa “cel”, care poate aparea numai in prezenta unui determinant obligatoriu (cel de acolo, cei prezenti)
2.Alte forme populare:asta,ista,aista,cesta,ala,alalalt,aia,isalalt.
3.Formele de feminin aceasta, asta,aceea intra si in componenta locutiunilor adverbiale (pentru asta, pe langa asta, cu toate acestea)
8.PRONUMELE SI ADJECTIVUL NEHOTARAT
Forme:
a)simple: unul, una, unii, unele altul, alta, altii, altele
atat, atata, atatia, atatea tot, toata, toti,toate
mult, putin, cutare
b)compuse (elemente de compunere: -va, -ori, -fie, -oare, -orisi, -vre, etc.)cineva, careva, ceva, catva, fiecine, oarecine, orisicine, altcineva, vreunul, etc.
Observatii:

1.Pronumele nehotarate in componenta carora intra cuvantul “cine” nu devin niciodata adjective.

2.Urmatoarele pronume nehotarate isi modifica forma atunci cand devin adjective:

unul-un una-o altul-alt alta-alta vreunul-vreun vreuna-vreo

3.Functii sintactice ale pronumelor nehotarate:subiect,nume predicativ,atribut,complement, iar a adjectivelor nehotarate: atribut adjectival.

9.PRONUMELE SI ADJECTIVUL INTEROGATIV

tine locul unui cuvant asteptat ca raspuns la intrebare

Forme:
N:cine? N-Ac: care? N-Ac: ce? N-Ac:cat?cata?cati? cate?
Ac:(pe) cine? G-D:caruia? G-D:nu are forme G-D: cator?
D:cui? careia?
G: (al,a,ai,ale) cui? carora?
Functii sintactice:
-subiect: N:Cine vine? (Andrei vine.)
-nume predicativ N:Care este sora ta? (Sora mea este aceasta.)
Ac:Pentru cine sunt cartile? (Cartile sunt pentru Dan.)
G:Ai cui sunt acesti copii? (Acesti copii sunt ai vecinei.)
-atribut pronominal: G:Ai cui bani lipseau? (Lipseau banii Mariei.)
-complement direct: Ac:Pe cine ai chemat? (Am chemat-o pe sora ta.)

-complement indirect:Ac:Despre cine vorbeai? (Vorbeam despre bunica.)

D: Cui i-ai povestit?(Ioanei i-am povestit.)

-compl.de agent: Ac:De cine ai fost ajutata?(Am fost ajutata de colegi.)

-compl. circum. de loc:Ac:La cine ai fost? (Am fost la vecini)

Observatii:
1.Pronumele interogativ cine? nu devine adjectiv.
2.Toate adjectivele interogative au aceeasi functie sintactica de atribut adjectival.
N:Care carte -ti lipseste?
Ac:Despre ce intamplare povestesti?
D:Carui copil i te adresezi?
G:Raspunsul carui coleg ti-a placut?
3.Pronumele interogativ CE este invariabil

4. Pronumle au functia sintactica,cazul, numarul si genul de la substantivul pe care il inlocuieste

10.PRONUMELE SI ADJECTIVUL RELATIV
Forme:
a)simple: N:cine N-Ac: care? N-Ac: ce? N-Ac:cat?cata?cati? cate?

Ac:(pe) cine G-D:caruia? G-D:nu are forme G-D: cator?

D:cui careia?

G: (al,a,ai,ale) cui carora?

b)compuse m.sg. f.sg. m.pl. f.pl.
N-Ac: cel ce ceea ce cei ce cele ce
D-G: celui ce celei ce celor ce
Functii sintactice:aceleasi cu ale pronumelui interogativ, doar ca exemplele trebuiesc introduse in fraze, in asa fel, incat pronumele sa devina relativ (el leaga o propozitie secundara de regenta ei). Functia poate fi aflata prin inlocuirea substantivelor pe care le substituie
Ex: -subiect: Stiu / cine vine.
-nume predicativ: Am aflat/ care este sora mea.
-atribut pronominal: Ma intereseaza/ ai cui bani lipseau.
Obs. 1.In anumite situatii pronumele relative pot deveni echivalente ca sens cu pronumele nehotarate (S-a dus care pe unde a apucat)

2.Pronumele relative pot intra in componenta unor locutiuni, expresii pronominale si adverbiale (care mai de care, care pe care, cine stie, cine stie cand, din ce in ce, cate si mai cate)

Articolul

Partea de vorbire flexibila care insoteste un substantiv, aratand in ce masura acesta e cunoscut vorbitorului

1.Clasificarea articolului

a)dupa inteles:-articol hotarat (propriu-zis)-arata ca obiectul denumit de substantiv este cunoscut vorbitorului

sau considerat ca atare

-articol nehotarat -prezinta obiectul denumit de substantiv ca nefiind bine cunoscut vorbitorului

-articol posesiv (genitival) -leaga substantivul care denumeste posesorul de obiectul posedat

-articol demonstrativ(adjectival) -leaga un substantiv de substantivul regent

b)dupa pozitie:-articol enclitic-se lipeste la sfarsitul cuvantului (omul ,cartea)
-articol proclitic-se afla in fata substantivului determinat (un caiet, niste carti)
%Atentie! 1.Articolul luat separat (fara cuvantul care il insoteste)nu are sens.
2.Articolul poate insoti -un substantiv (poezia, un om, lui Mihai)
-un adjectiv(silitorul elev,floarea cea frumoasa)
-un numeral (al doilea, a treia)
3.Articolul se analizeaza impreuna cu partea de vorbire pe care o insoteste (singur nu are functie sintactica)
4.Articolul are forme omonime cu alte parti de vorbire, dar poate fi depistat cu usurinta comparand opozitiile de numar (un caiet/niste caiete, un caiet/doua caiete; (articol-numeral))

2.Articolul hotarat

Se ataseaza substantivului, direct sau cu ajutorul unei vocale de legatura, aratand ca obiectul denumit de acesta este cunoscut vorbitorului
Forme flexionare:

Cazul	Masculin	Feminin	Neutru
	Singular Plural	Singular Plural	Singular Plural
N-Ac	-l, -le, -a -i	-a -le	-l, -le -le
G-D	lui,-lui,-e(i) -lor	-i -lor	-lui -lor
V	-le -lor	- -lor	-le -lor

Cazul	Masculin	Feminin	Neutru
	Singular Plural	Singular Plural	Singular Plural
N-Ac	elevul elevii	eleva elevele	scaunul scaunele
G-D	elevului elevilor	elevei elevelor	scaunului scaunelor
V	elvule! elevilor!	elevo! elevelor!	scaunule! scaunelor!

%Atentie! 1.Articolul hotarat apare ca element constructiv in structura unor pronume-dansul, dansa, in aceste cazuri nefiind analizabil
2.Prin articulare, unele adverbe si locutiuni adverbiale se transforma in prepozitii si locutiuni prepozitionale (inaintea, inapoia, in fata)
3.Substantivele feminine nume proprii de origine autohtona, terminate in vocalal “A” se articuleaza hotarat enclitic(cartea Mariei, Ioanei) iar cele de origine straina se articuleaza hotarat proclitic (cartea lui Jeni, lui Carmen)
4.Substantivele articulate hotarat care denumesc momentele zilei sau diviziuni de timp isi schimba valoarea gramaticala si devin adverbe (ziua, seara, joia, vara)
5.Cand sunt precedate de prepozitii substantivele in Ac. nu se articuleaza (merge la scoala), dar se articuleaza cand sunt insotite de un atribut (merge la scoala de muzica)

3.Articolul nehotarat

Insoteste un substantiv, precedandu-l intotdeauna, aratand obiectul definit de acesta nu este cunoscut vorbitorului
Forme flexionare:

Cazul	Masculin	Feminin	Neutru
	Singular Plural	Singular Plural	Singular Plural

Adjectivul

Partea de vorbire flexibila care exprima insusirea unui obiect si se acorda in gen, numar si caz cu substantivul determinat

Observatii: Adjectivul poate exprima: -proprietati ale obiectelor sau fiintelor (greu, mic, usor, luminos)
-materia din care este facut un obiect (metalia, lemnos)
-elementele constitutive ale unei colectivitati (taranesc, studentesc) 22476mjm66jko8h
-referirea la posesor sau la origine (casa olteneasca)
1.Clasificarea adjectivelor
a)dupa forma: -variabile-cu 2 terminatii- la sg. au o forma pentru masculin si alta pentru feminin (bun/buna) jk476m2266jkko
-cu o terminatie-la sg. au aceeasi forma pentru masculin si feminin (casa/baiat mare)
-invariabile-provenite din adverbe (gata, asa, astfel)
-provenite din imprumuturi vechi (ditai, sadea)
-provenite din imprumuturi desemnand culori (crem, bleu, maro)
b)dupa origine: -propriu-zise(verde, bun, inalt)
-pronominale -posesive (caietul meu/tau/sau)
-demonstrative (fata aceasta/aceea)
-interogative ( care fata?)
-nehotarate(unii baieti/ unele fete)
-relative( ce fata )
-negative(nici un om)
-de intarire (fata insesi)
Observatii: Adjectivele variabile, cu o terminatie, se termina, de obicei in vocala E

c)din punct de vedere semantic: -calificative-primare (simple)- bun,frumos, albastru

-derivate cu ajutorul sufixelor (timpuriu, tineresc)

-determinative (provenite din alte parti de vorbire)

- pronominale -posesive (cartea mea/ta/sa)
-demonstrative (cartea aceasta/aceea)

-interogative ( care mama?)

-nehotarate(unii baieti/ unele fete)

-relative( ce carte )
-negative(nici o fapta)
-de intarire (el insusi)
-numerale (trei elevi)

-participale (pagina scrisa)

-gerunziale (masca razanda)

-adverbiale (barbat bine)

d)dupa numarul formelor flexionare realizate in declinare:

-cu 4 forme flexionare (in functie de gen, numar si caz) -propriu-zise (bun, simplu)

-participiale (iubit)

-gerunziale (suferind)

-cu 3 forme flexionare -cele terminate in consoanele C si G (lung, adanc)

-derivate cu sufixele -TOR, -ESC, -IU (satesc,cenusiu)

-cu 2 forme flexionare -terminate in E (dulce)

-terminate in consoana palatala (vechi, dibaci)

-terminate in diftong (balai, rotofei)

-invariabile (maro, eficace, motrice)

Observatii: 1.De regula se asaza dupa substantive (sunt postpuse)
2.Din punct de vedere sintactic, adjectivul poate avea urmatoarele functii:
-atribut(adjectival)- baiat bun, floare frumoasa
-nume predicativ (cand determina un verb copulativ) Ana este cuminte
-diferite feluri de complemente (determina un verb predicativ) Din verde s-a facut galben
3.Din punct de vedere stilistic, adjectivele sunt epitete

4.Sufixe adjectivale frecvente: -esc, -tor,-ean,-iu,-aret,-nic,-os

5.In categoria adjective calificative intra si locutiunile adjectivale(cu scaun la cap,de geniu)

6.Adjectivul poate sta si inaintea substantivului, de topica depinzand si articularea sa

2. Flexiunea adjectivului

In functie de flexiune, adjectivele sut variabile si invariabile;cele variabile se modifica dupa gen,numar si caz, prin desinente, insotite

sau nu de alternante fonetice

Desinente de gen(la singular):

Masculin/Neutru	Feminin
-u -u - -	-a -e -a -e	simplu-a/albastru-a auriu-e/cenusie-e bun-a/frumos-frumoasa amarui-e/vechi-e

Observatii: 1.Adjectivele terminate in E (mare, dulce) nu prezinta diferente de gen la singular (om mare-casa mare)
2.Adjectivele terminate la masculin in -U vocalic sau semivocalic(greu, rosu, rau) au femininul in -EA (grea, rea) si in -IE (rosie)
3.Alternantele vocalice frecvente la opozitia de gen -E/EA (intreg/intreaga)
-O/OA (prost/proasta)
-IE /IA (biet/biata)
-E/A (desert/desarta)

Desinente de numar:

Observatii: 1.Unele adjective au forma unica pentru ambele numere:
-fie numai la feminin- cele terminate in -TOR (fata/fete silitoare)
-fie numai la masculin (pantof/pantofi vechi)
-fie la ambele genuri (copil/copii balai fata/fete balaie)

1.      Alternante vocalice: ea/e(oltean/olteni) oa/o (moale/moi) ea/e (geman/gemeni) a/i (tanar/tineri), a/e

(teapan/tepeni)
3. Alternante consonantice: s/s (sfios/sfiosi) t/t (lat/lati) d/z (crud/cruzi) c/c(sarac/saraci) st/st (trist/tristi) g/g (lung/lungi)

Modificari dupa cazuri:

Observatii:Adjectivul sta dupa substantiv, sau poate sa preceada substantivul
1.Cand adjectivul sta dupa substantiv el nu se articuleaza
2.Cand adjectivul sta inaintea substantivului, el capata o semnificatie speciala care ii mareste expresivitatea
3.Unele adjective au o topica fixa in raport cu substantivul. De exemplu adjectivele pronominale stau numai in fata substantivului (oricare om) precum adj. “biet”.Pe de alta parte adjectivele provenite din participii stau numaidupa substantiv (pomul laudat)
4.Unele adjective isi schimba sensul in functie de topica (are o parte buna-opusa lui rea/O buna parte nu au-o parte dintr-un intreg)
5.Adjectivele invariabile au o singura forma pentru toate genurile,numerele si cazurile. Din aceasta categorie fac parte adjectivele nume de culori (bej, crem),adjectivele terminate in -CE (eficace) adjectivele cuvinte vechi in limba (sadea, gata,ditamai)